Despre autodiversificare

Cand am devenit mama viata noastra de familie s-a schimbat. Va suna cunoscut, nu-i asa? Ei bine, mie mai mult decat familiar, pentru ca odata cu "in trei" am devenit adulti  constienti de minunata noastra natura, de minunea unui copil si mai ales de imensa dragoste pe care o simti pentru propriul pui. Apoi, la vremea potrivita, am ajuns sa vedem cum el evolueaza fara prea multa implicare din partea celor din jur...

Am constientizat odata cu alaptarea exclusiva si la cerere sau cu purtatul bebelusului si cu autodiversificarea cat de multe pareri sunt in jurul nostru despre cum „e bine sa” sa iti cresti puiul. Chiar suntem asaltati zi de zi de pareri binevoitoare unele mai interesante decat altele si mai ales de la cei dragi. 

In zumzetul produs de cei din jur adesea noi parintii uitam sa ne ascultam vocea interioara si mesajele celui mic. Scopul blogului "Diversificare naturala" este sa adune intr-un singur loc informatii documentate si sper utile voua pentru un viitor sanatos al intregii familii.

Diversificarea naturala a presupus sa renuntam noi, tata si mama, la obiceiuri nesanatoase, copilul fiind la masa cu noi cand mancam de la sase luni, a mancat cu mana lui dupa metoda baby led weaning, iar toti trei impreuna sa avem un respect pentru masa, impreuna sa descoperim gustul mancarii fara aditivi si fara extra sare sau prajeli de orice fel si sa incercam sa avem o viata cat mai sanatoasa.

Sanatatea copilului incepe cu alaptarea exclusiva si la cerere pana la sase luni si continua cu mentinerea alaptarii si urmarea unei diversificari cat mai naturale a copilasului incepand cu varsta de sase luni. Dupa cum recomanda Organizatia Mondiala a Sanatatii sustin continuarea alaptarii pana la doi ani in beneficiul copilului, sau mai mult cat timp mama si copilul simt ca le este benefic. Sper sa schimbam dominatia laptelui praf si noi ca mame sa fim tot mai dispuse sa alegem alaptarea la cerere si sa o continuam si dupa sase luni.

Cred ca este nevoie de un manifest pentru hrana sanatoasa a copiilor nostri. Tot mai multi dintre copii "invata" sa manance de la cateva luni animati de zumzetul jucariilor, cand nu pot sta sprijiniti, cand organele interne nu sunt inca pregatite pentru hrana solida, fortati cu lingurita sau vrajiti de calupurile de desene animate pentru ca „doar asa se poate”/"altfel nu mananca".

Oare nu suntem capabili sa le oferim copiilor sansa sa creasca natural, iar hrana lor sa nu mai fie mita sau pedeapsa dupa modelul pe care noi insine l-am primit: "mananci pentru asa zic eu adultul"? Imi doresc sa aflu ca tot mai putini copii cresc obezi, cu diabet infantil sau alte afectiuni pentru ca din frageda pruncie au perceput mancarea drept o conditie a afectiunii parintilor. Poate scriu patimas si sper ca nu v-am pierdut pe parcurs. Revin la ideea mea si completez: sunt convinsa ca multe din aceste obiceiuri de alimentatie nu sunt "voit" alegerea parintelui.

Sa fii parinte nu cred ca este un lucru simplu. Uneori nu stim cum sa procedam, nu avem alte solutii, nu stim ca mergem pe un drum gresit. Cand in maternitate ii este oferit copilul lapte praf din diverse motive si el renunta sa suga la san sau cand acasa pediatrul spune"laptele matern nu e bun, nu-l satura de asta plange mereu" si tu ca mama crezi 100% parerea lui pentru ca nici nu concepi ca un doctor te poate indemna sa renunti la alaptare lucrurile nu sunt doar albe sau negre, doar bune sau rele, doar corecte sau gresite...

Sunt asa multe momentele in care nu stim daca pasim corect pentru noi insine+familie+viitor copil si sper ca tot ce am scris aici sa nu spuna in niciun fel "daca nu urmati ideile mele nu sunteti parinti iubitori sau buni pentru copilul vostru".  

Cititi pe larg  articolele din Diversificarea naturala, consultati sursa lor, aveti o inima si minte deschisa la nou, iar apoi cu dragoste pentru copil puteti sa va ganditi ce functioneaza mai bine in familia si viata voastra.

Speranta mea?
O lume in care parintii nu uita sa asculte de copii,pentru ca asa cum am descoperit si eu, sunt atat de multe momentele in care putem invata de la copiii nostri.

Cred in scanteia divina prezenta in fiecare din noi si in minunea unei familii sanatoase si iubitoare, in care copilul se dezvolta fericit si liber. Va doresc sa aveti ocazia sa va creati cat mai des momente in care la masa sa se reuneasca intreaga familie, intr-o atmosfera de bucurie, relaxare si intelegere, cu hrana sanatoasa pe masa.Niciodata nu este prea devreme sa incepem acest drum. 

Va imbratise cu drag si va multumesc ca sunteti alaturi de mine si de familia mea in "Diversificarea naturala"!

Articol publicat pe blog in urma cu doi ani sub numele "Copiii pot manca fericiti fara zumzetul jucariilor" .

Bebelusul meu mananca bucuros sau despre autodiversificare partea a II-a

Am scris aici despre autodiversificare, mai exista alte articole similare  despre subiectul diversificarea naturala, cu bucati, finger food, la sase luni.

Sub ce forma oferim mancarea bebelusulii in Baby led weaning? La ce ore mananca? Cat ii oferim? Ce face cand plange?

In randurile urmatoare raspund pas cu pas.

Cheia BLW in primele luni este sa ii oferi copilasului mancarea intr-o forma pe care el o poate gestiona si apuca. Copilasii in varsta de sase luni si mai mult se folosesc de intreaga mana pentru a apuca mancarea de pe masa, abia peste cateva luni isi vor putea folosi degetele impreunate pentru a aduna bucatele mici de pe masa.

Astfel ganditi meniul copilasului incat el/ea sa poate prinde mancarea cu toata mana. Cand copilasul incepe masa pentru primele dati, scopul sau nu va fi foarte clar si atunci bucatile mai lungi, de forma unui deget au sanse mai mari sa fie prinse si directionate usor la gurita decat cele scurte. […]

Brocolli este ideal pentru a-l oferi la inceputul autodiversificarii pentru ca are déjà “maner” si poate fi apucat cu usurinta de copil. Tine-ti minte cand ii oferiti copilasului legume fierte ca acestea nu ar trebui sa fie prea moi deoarece el le va strange in manuta si devin pireu, iar el acumuleaza frustrari.

Un bebelus de circa sase sau sapte luni va apuca o bucata dintr-o leguma de pe masa o va duce la gurita, va musca din ea o bucatica si apoi poate o va arunca pe jos pentru a se indrepta spre altceva disponibil pe masa. Acesta nu este un semn ca nu ii place mancarea, ci mai degraba ca nu este capabil sa isi deschida mana cu scop sau sa se concentreze pe doua lucruri in acelasi timp.

Acest stadiu dureaza diferit de la un copil la altul, insa in general, la opt luni, copilasul va putea déjà sa duca in pumn mancarica la gurita si skillurile de apucare a mancarii se imbunatatesc. Veti observa cum apuca bucatile mici si cum le duce la gurita, iar acel “maner” de la inceput nu mai este necesar. 

Apoi ce urmeaza?

Dupa ce copilasul intelege cum poate apuca mancarea si o duce la gurita, trece de obicei prin faza in care isi foloseste doua maini pentru a baga in gurita mancarea. La inceput copilasul foloseste ambele maini pentru a manca deoarece I se pare mai usor sa isi ghideze mana cu mancarea cu ajutorul celeilalte maini.

Dupa ce va intelege bebelusul acest lucru vei observa ca sansele de a rata gurita cand duce mancarea la ea sunt tot mai mici.

In primele faze copilasii isi pot folosi manutele pentru a le tine pe gura in timp ce mananca. Dupa ce va invata copilasul sa isi tina buzele inchise acest obicei va disparea usor, iar cel/ea isi va folosi mainile mult mai util pentru a le umple cu mancare si a duce la gurita urmatoare imbucatura.

La aproape noua luni copilasul care a urmat metoda BLW va putea sa isi foloseasca aratatorul si degetul mare pentru a ridica bucatele mici de mancare intre ele si a le duce la gurita.Va putea de asemenea sa gestioneze si mancarea mai subtire, astfel ii puteti oferi iaurt sau humus cu baghete subtiri pe care le poate inmuia in iaurt si apoi duce la gurita. Este bine sa ii oferi copilasului posibilitatea de a gestiona diferite tipuri de mancare si texturi de alimente (cu exceptia celor care ar putea duce la inec de tipul alunelor) si chiar sa ii lasi cat mai mult optiunea de a gestiona singur mancarea. Astfel daca inca nu poate pune singur bagheta in iaurt poti sa ii pui tu bagheta in iaurt si apoi sa ii oferi bagheta cu iaurt sa manance de pe ea

“Vorbim adesea despre a-i da copilasului mancare, insa in baby led weaning, bebelusului i se ofera mancarea […] pentru ca mai apoi el sa aleaga ceea ce va face cu ea. Poate o va mirosi, o va rasuci, o va strange, o va arunca, o va duce la gurita; este decizia copilului daca o mananca sau nu. 

Este adesea tentant sa ii pui copilasului mancare in gurita, in locul lui, dar acest lucru nu doar ca il priveaza pe copil de o descoperire proprie, ci este si periculos pentru el, punerea bucatelelor de mancare in gura copilul este un risc de inecare pentru el. Cand alege copilasul de pe masa el va sti ce sa aleaga sa puna in gurita si incercati sa evitati sa ii dati din mana dumneavoastra mancarea ci lasati-l/o sa aleaga de pe masuta lui sau din farfurie singur(a) ce doreste.

Baby led weaning functioneaza cel mai bine daca parintii “ne tinem mainile acasa”. Cu cat ai mai multa incredere in copil si accepti ideea ca va intelege mancarea in ritmul sau, cu atat mai repede acesta va reusi sa invete si va devein mai increzator in el.

Este important sa nu ii oferiti copilasului mancarea prea calda, iar daca toata familia este déjà la masa si mananca incercati sa ii puneti farfuria goala copilasului la racit in frigider, apoi puneti pe ea mancarea pentru a grabi racirea. Altfel copilasul ar dori sa inceapa sa manance si sa exploreze asemeni celor din jur dar devine frustrat de caldura mancarii.

Cat de multa mancare ii oferim?

Cand incepeti autodiversificarea, cel putin in primele saptamani, o mare parte din mancarea oferita va ajunge pe jos, pe scaunel sau in hainele copilului. Asta deoarece, la inceput, copilasul isi pune in gurita o bucata dar o molfaie si nu o inghite. Asta daca reuseste sa o duca la gurita. In primele zile s-ar putea sa vrea sa se joace cu mancarea minute in sir, sau sa se plictiseasca foarte repede.

Cei mai multi dintre copii prefera sa analizeze fiecare bucatica din farfurie, pe rand, apoi sa o ia de la capat intorcandu-se la o bucatica pe care déjà o testasera. Este absolut normal.

Tineti minte ca la acest stadiu de dezvoltare copilasul isi ia toti nutrienti necesari din laptele matern.

Chiar si cand va incepe sa inghita din mancarea oferita, copilul tot va arunca pe jos, va imprastia si se va juca cu mancarea din farfurie. O parte din aceste lucruri copilasul le face cu un scop – acela de a invata – altele le va face pentru ca nu are inca maturitatea/coordonarea necesara pentru a tine mancarea bine in manuta.

Sfatul este sa ii oferiti copilasului trei feluri de mancare diferite la masa, spre exemplu o bucata in forma de dreptunghi (sau deget “finger food”), o floret de broccoli si altceva ce mancati la masa de familie.  
Diversitatea are rolul de a capta atentia copilasului, un singur fel de mancare la o masa risca s ail plictiseasca in timp. Fiti pregatit sa aveti mai multe bucati dintr-un fel de aliment pentru a-i inlocui bucata scapata pe jos. In acelasi timp, nu este indicat sa “umpleti” farfuria copilasului cu multe tipuri de alimente pentru ca il vor confuza. Fiti atenti la modul in care bebelusul  gestioneaza mancarea pentru a stabili cate feluri de mancare puteti pune pe farfuria lui.

Cu timpul va arunca tot mai putina mancare si va duce la gurita tot mai multa, iar astfel veti vedea si cata mancare este nevoie sa ii pregatiti la o masa. Fiti atenti! Puteti cadea usor in capcana “cat trebuie sa manance copilul” si sa decideti pentru el cat este nevoie sa manance, iar acesta NU este scopul autodiversificarii/BLW-ului.  Este burtica copilasului si el stie cat are nevoie sa manance.

Mananca tot sa cresti mare 

Cel mai adesea ni s-a spus in copilarie sa mancam tot din farfurie, cu diverse motivatii, insa acest lucru nu ar trebui sa ii priveasca pe bebelusi, studiile aratand ca un astfel de comportament in copilarie duce la adulti cu probleme de control al greutatii. Prin urmare este important sa nu incerci sa il convingi pe bebelusul sa manance tot din farfurie. Copilasul ar trebui lasat sa manance cat de mult sau de putin doreste din mancarea pe care a primit-o in fata pentru ca stie de cat are nevoie.

Daca a mancat tot ofera-I mai mult sau altceva si atunci are ocazia sa refuze. Poate da din cap in semn ca nu mai vrea sau sa arunce bucatica cu bucatica mancarea pe jos.

Refuzul de a manca 

Daca bebelusul refuza un anumit aliment sau tip de mancare este pentru ca nu are nevoie de el la acea perioada, va fi tentat probabil mai tarziu sa o manance peste o anumita perioada de timp.

Sfatul oferit pe tot parcursul capitolului este de a-I oferi mancare copilasului asemeni celorlati membrii ai familiei si nu de a gati separate pentru el, macar o parte din mancare sa fie identical la copil si la familie. Cu mentiunea ca mancarea oferita sa fie sanatoasa, iar copilasul la inceputul mesei sa fie spalat pe maini.

Aveti grija la acest aspect!

Ocazional, copilasul poate tine o bucatica din mancare in obrajor chiar la finalul mesei.  Asta se intampla in general pana sa invete cum sa isi foloseasca limba pentru a duce dintre dinti si de la gingii, obraz bucatile de mancare.

Pentru a fi siguri ca este ok, dupa terminarea mesei, inainte de a incepe joaca sau somnul, puteti verifica daca mai are in gurita “ascunsa” o bucatica de mancare. Puteti face acest lucru printr-un joculet spunandu-I sa deschida gurita sau chiar intrand in joc si deschizand-o pe a voastra, iar daca este mai mare ii puteti spune sa puna degetelul la obrajor sa vada daca este ceva acolo.

Cum il ajut sa invete?

Bebelusii adora sa imite prin urmare este important sa mancam la aceiasi masa cu ei si de preferat mancarea pe care le-o oferim, cat mai des posibil. Vei vedea ca va prefera mancarea din farfuria parintelui, chiar daca are in farfuria lui acelasi lucru!

Vorbeste cu bebe despre mancarea din farfurie, spune numele fructului de exemplu, descrieti culorile, textura, locul de unde ati cules-o sau cumparat-o, cine a trimis-o (bunica de exemplu).

Invatatul prin imitatie presupune ca mai intai sa observe cum se face de catre altii, apoi sa faci la randul tau si chiar sa gresesti. Este important sa il lasati pe bebelus sa gestioneze el singur mancarea. Deci nu sa ii oferiti mai mult ajutor decat are nevoie. 

Pana la urma, pentru copil o bucata scapata pe jos nu este un esec, iar alta dusa la gurita nu este un success, toate fac parte din “experimentarea” mancarii.  Incercarea de a-l ajuta pe copil poate sa il distraga de la procesul invatarii in sine. Daca va avea nevoie de ajutorul tau ca parinte, copilul te va anunta. Cei mai multi dintre copii prefera sa gestioneze mancarea pe cont propriu.

S-ar putea sa observe ca bebelusul “gagaie” ocazional cand ia mancarea in gurita si incearca sa o inghita in special la inceput in primele saptamani. Acest lucru nu trebuie sa va sperie si nu ar trebui sa opriti copilul deoarece este parte din procesul de invatare si astfel copilasul intelege exact cata mancare sa puna in gurita si cum sa o introduca incat sa nu mearga gresit fara a o mesteca.

Va renunta sa mai “gagaie” in cateva saptamani, pe masura ce va invata cum sa controleze acest aspect.Daca priviti mesele asemeni unor oportunitati de invatare si nu de hranire propriu-zisa, la inceput, veti descoperi ca nu este nevoie sa le limitati un program sau sa aveti doar una sau doua mese pe zi de BLW.  Cu cat are mai mult ocazia sa exerseze, cu atat va reusi mai repede bebelsuul sa descopere cum sa se hraneasca singur. 

Ne putem astepta la frustrarile unui bebelus in special la inceputul autodiversificarii cand acesta doreste sa faca mai mule lucruri cu mancarea decat reuseste. Daca nu este vorba de un bebelus flamand, care de fapt are nevoie de masa lui de lapte, o parte din problem se pot datora felului in care arata mancarea: poate fi taiata intr-un mod care nu ii permite copilului sa o tina in mana sau ii aluneca din manuta. Chiar daca este ceva firesc sa fie frustrate, bebelusii trec peste etapa aceasta intr-o saptamana sau mai putin, asa cum ar face-o cand primesc o jucarie noua.

Cat dureaza masa?

Bebelusii au nevoi e de timp sa exploreze mancarea. Ar putea sa le ia chiar 40 de minute la inceput sa “termine” masa. […] Este important sa ii lasi bebelusului timp pentru ca el mesteca pe indelete. De asemenea, in timp, el descopera cand i se umple burtica si invata ca este satul.

Sa stai pe margine si sa il lasi pe copilasul sa experimenteze poate fi cea mai grea parte din BLW. Poti fi linistit pentru ca aceasta perioada nu va dura o vesnicie, ci doar cateva saptamani. 

Masa impreuna 

Mai multe info din experienta mea gasiti in acest articol despre masa si importanta ei pentru autodiversificare.

S-ar putea sa va intereseze si un ghid de autodiversificare pe scurt - inspirat de Gill Rapley.

Masa in familie este cheia de aur in autodiversificare

Va mai amintiti cum luati masa in familie in copilarie? Era un moment fericit? Era o traditie sau se intampla pe fuga doar din cand in cand. Poate nu era o traditie acasa la voi dar, cu siguranta ati intalnit-o in familia prietenilor sau cand mergeati in vacante la bunici.
Ei bine, as vrea sa luati in considerare faptul ca acest obicei va poate ajuta copilasul sa fie unul cu adevarat interesat de mancare prin urmare sa fiti acea mama fericita al carui copil mananca, atat cat simte el nevoia hrana solida.
Acest blog si ideile despre care va vor scrie pornesc din experienta personala si de la visul meu in care noi toti oamenii invatam sa retraim frumos. Studiile recente realizate in Marea Britanie arata importanta obiceiurilor bune deprinse in alimentatia copilului si a autodiversificarii (baby led weaning-ului) si cum astfel se pot combata ulterior bolile de stomac, obezitatea sau chiar diabetul infantil. Va vorbesc despre autodiversificare, un concept traditional de alimentatie cu hrana solida a bebelusului cu multiple beneficii pe termen lung pentru copil si familie.

Masa in familie presupune sa ne asezam chiar asa la o masa si sa mancam impreuna, o hrana sanatoasa, noi parintii si bebelusul.
Daca faceti deja asta cu bebelusul este minunat, daca inca nu o faceti, poate v-ati gandit ca exista o alternativa la imaginea mamei cu lingurita de pireu in fata scaunelului copilului. :-) 

Sa o luam cu inceputul. Cand masa este gata pregatita si asezata, puteti pune copilasul in scaunul sau sau poate la inceput in bratele mamei daca nu aveti scaunelul in casa, sunteti la bunici de exemplu.
Meniul Comun pentru toti membrii familiei este o regula de aur pentru succesul mesei in familie si al diversificarii.
Astfel, ideal este sa preparati o masa in care fiecare membru al familiei sa aiba in farfurie aceleasi lucruri in format similar legumele, proteinele, pastele/orezul etc cat mai sanatos pentru a le putea oferi si copilasului. 

Adaptati meniul familiei la copil si veti invata sa mancati mai sanatos, veti reusi sa reduceti chiar excesul de kilograme si va veti bucura de un nou stil de viata: fara chipsuri, mezeluri sau cola. Nu este simplu, dar merita sa investiti energie si timp si chiar sa va surprindeti cu noi idei de meniu!

Ce rol are masa in familie cand incepeti autodiversificarea?

1. Copilul invata astfel ce inseamna obiectele din farfurie: rolul + numele lor. Parintii ii arata bebelusului prin exemplul personal care este rostul mancarii din farfuria lui si il ajuta sa faca primul pas spre diversificarea naturala si totodata primul si cel mai important pas spre o masa fara zumzet de jucarii si lacrimi.
2. Bebelusul invata sa mestece  observandu-va pe voi parintii cum mestecati hrana, cum folositi tacamurile, cum purtati o conversatie.  Opinia generala este sa nu ii oferim copilasului alimente solide, ci doar pasate pana are dinti sa mestece, un lucru diferit de la un copil la altul si fara o baza solida stiintifica. Copilasul nu are nevoie de dinti sa mestece mancarea, acest lucru poate fi realizat cu usurinta cu gingiile, dar in ritmul fiecarui individ.
3. Acest tip de masa in familie ajuta sa se dezvolta o armonie intre minte si trup. Creierul bebelusului asezat la masa decodifica mesajele in timp ce mananca singur prin autodiversificare si afla ce inseamna masa si rolul ei pentru trup (organele trimit stimuli la creier si acesta leaga informatie cu scopul de hranire a corpului), copilasul singur va duce la gurita mancarea, un morcov fiert sau brocoli, sa spunem. 
Ultimul pas prin imitatia masticatiei se creaza in gura bebelului saliva - o substanta extraordinar de importanta intr-o digestie sanatoasa. 
Toate aceste lucruri NU se intampla atunci cand hraniti bebelusul cu pireuri sau alimente pasate.
4. Masa in familie ne invata sa avem rabdare si respect pentru toti membrii casei indiferent de varsta.

S-ar putea sa va fie de folos sa stiti

• Copilasul poate mananca mai incet decat restul familiei si de multe ori pofta ii vine mancand. Astfel, el va fi asteptat si respectat cu adevarat pentru alegerile lui. Parintii nu vor strange masa pana copilul nu termina de mancat.  
• Mama/Tata/Bunica/Bona ramane langa copil pana termina de mancat si il supravegheaza, eventual mai mananca la randul ei/lui daca nu a terminat masa bebelusul. Evitati pe cat posibil sa incepeti spalatul vaselor, stersul pe jos sau vorbitul la telefonul mobil in timpul mesei copilasului!
• Vorbiti-i copilasului despre ceea ce mananca si chiar povestiti-i despre legume si fructe cum apar in gradina (o povestioara cu bunica la tara sau cu doamna de la piata de unde le-ati cumparat cu o zi inainte, lucruri familiare spuse pe un ton cald) toate informatiile il vor ajuta sa decodifice mai repede lumea din jur si astfel sa vorbeasca cu pasi repezi.
• Tot mai multe studii arata ca mizeria de pe mainile copiilor are parti bune la nivel celular permite constructia pielii, a anumitor bacterii sanatoase si ii ajuta pe copii sa intelaga psihic materia din jurul lor. Din toata inima va rog parinti si bunici sa nu stergeti excesiv pe maini si fata in timpul mesei - si murdaria este o experienta pozitiva pentru el, de fapt punand mainile in mancare copilul invata lucruri noi. 
• Bucatelele in plus. Incercati sa aveti mereu mancarea in plus la indemana pentru a-i oferi copilasului in plus daca le-a aruncat pe jos/scapat din masa 
• Oferiti apa la nevoie copilasului. Despre cum faceti asta in autodiversificarea aici
• Bebe nu mananca azi si maine. Poimaine e noua zi! Acceptati ca sunt zile cand meniul pregatit nu i se potriveste nevoilor organismului (este bolnav, este in eruptie dentara, vrea joaca, a schimbat mediul, lipseste unul dintre parinti, a inceput cresa/gradinita, are o enterocolita si vomita, are raceala si il doare gatul sau alt motiv) si nu luati refuzul copilului de manca in tragic sau cu vinovatie. Poate credeti ca nu gatiti bine sau ca ati gresit urmand aceasta metoda, incepeti prin a nu va judeca. Este important sa intelegem ca bebelusul stie cat are nevoie sa manance. E important sa aveti nu atat un copil grasut si frumos cum spuneau bunicile la tara, cat un bebelus care a inteles ce rol are mancarea si isi cunoaste corpul.

Mai multe despre cum incepeti autodiversificarea aici.


Poate ati auzit de ore de masa de la pediatru sau de asa da/asa nu. 
Dar cred ca pediatrul nu ar avea o problema cu faptul ca este bebe la masa cu toata familia si invata sa fie o parte a acestui ritual antic si totusi atat de important. Cum ar fi sa nu uitam 
sa luam masa impreuna sa ne bucuram unii de alti si de un meniu sanatos?
In urmatoarele postari voi incerca sa gasesc timpul pentru a scrie mai mult despre masa in familie si cum poate ea veni in sprijinul copiilor mai mari care refuza sa manance. 
Cu drag, va imbratisez pe toti cititorii blogului Diversificarii naturale!

Dileme BLW: Increderea in autodiversificare

In ultima perioada am avut discutii cu mame prietene sau tot mai multe intrebari pe e-mail de la mame care incep autodiversificarea cu primul copil si s-au conturat idei despre care as vrea sa va scriu in speranta ca pot sa fiu de ajutor.
De asemenea, am avut parte de multumiri de la familiile care au ajuns deja cu autodiversificarea la cateva luni de exeperienta practica, deci copilasul li se apropie de un an sau a depasit un an si sunt fericiti cu alegerea facuta. Recunosc ca sunt asa bucuroasa ca am putut la randul meu sa fiu un sprijin, cum altii au fost pentru mine, si ca am dat mai departe
din ce am primit pentru o viata mai sanatoasa a intregii familii.

Recent am descoperit si cum incepe autodiversificarea la un bebelus hranit cu lapte praf dar care isi dorea atat de mult sa testeze el insusi mancarea incat mama lui a decis sa inceapa BLW, iar impreuna cu ei si eu ma bucur ca lucrurile merg foarte bine. Voi scrie pe parcurs si despre aventura BLW la ei.


Sa revenim la "Dilemele BLW". Am realizat ca sunt doua temeri mari ridicate de mamele care incep cu primul copil inceperii introducerii mancarii solide in alimentatie si nu sunt decise sa aleaga din start autodiversificarea.

Prima este  teama de faptul ca "desi suna bine, nu stiu pe nimeni sa mai faca asta?"
Ei bine, poate ca faptul ca tu incepi acest lucru pentru copilul tau va fi un pas important in dezvoltarea individualitatii sale. Pe de alta parte, probabil stii de multi parinti care se plang ca nu mananca copii si au ajuns sa faca tot felul de lucruri pentru a-i convinge sa manance, desi crede ma in mod normal acest lucru nu ar fi trebuit sa se intample daca parintele incepea diversificarea intr-un mod natural.

Cea de a doua temere este " nu stiu ce ar putea merge rau daca aplic diversificarea clasica?"
Raspunsul este simplu. Intervii ca parinte in modul natural de alimentatie al copilului. Bebelusul isi doreste sa atinga mancarea, sa inteleaga lumea. Exact asa cum nu il vei inveli in burete si il vei lasa sa mearga de-a busilea pe jos pe podea, cum vei accepta ca in incercarea de a se ridica poate sa si cada, este normala si autodiversificarea. 

Un copil caruia i se refuza dreptul de a atinge mancarea (asa cum el a fost creat sa o faca si cum o faceau toti stramosii nostri pana la introducerea laptelui praf si pireurilor), privat de dreptul de a atinge si de a simti ce inseamna mancarea reala, cred ca este un copil lipsit de o experienta extrem de importanta in vederea cresterii sale armonioase. 

Va propun sa cititi in engleza cateva informatii de pe blogul BLW despre inceputul autodiverisificarii. (Le puteti traduce cu butonul Google Translate)

"If you fancy giving it a try, here are some tips from the parents who contribute to our lively Baby Led Weaning Forum

1. Have a good trawl on the internet for blogs, info and in particular video clips of BLW babies. Seeing little tiny 6-month-old babies demolishing their food and hearing the gasps of admiration from the proud parent behind the camera (and by parent I mean Dad. It’s always the Dad), will do your confidence the power of good.
2. Next, forget ‘baby food’. Food’s food, as long as you’re not adding salt. To start off with, think chip-sized because it’s an easy shape for little 6-month-olds to grip, but you’ll soon move on to smaller pieces as it’s more interesting for a child developing a pincer grip.
3. As a first food most people steam carrots (to about the degree that they can be smushed ‘twixt your thumb and finger), cut up cucumbers, make toast fingers or crinkle cut bits of mango, that sort of thing, but remember if there’s no reason whatsoever why your baby can’t have a pile of Spaghetti Bolognese or mashed potato to dig into if that’s what the rest of the family is having.
4. No bowls, they’re just asking to be flung heavenwards. Put the food on the highchair tray or table and remember, it’s all a learning experience for the baby at this point. They really don’t care whether the experience is ‘oooooh, mango is in my mouth’ or ‘ooooooh, a bowl is flying across the room’.
5. As an experienced eater yourself, you already have all the ‘equipment’ you’ll need to feed your child, but there are some things to consider. An easy-to-clean highchair is a must, so head to Ikea for a fifteen quid Antilop, which will even fit in the shower for a hose-down on a bad broccoli day.
6. There will be mess, oh yes there will, so if you are weaning in summer don’t be afraid to eat outside or semi-naked (and the baby too, if you like, hem hem) and for winter Ikea and Tommee Tippee make great cover-all and pelican bibs.
7. Putting a wipe-clean tablecloth under the highchair is a good idea if you have carpets and some people find that a crinkle cutter is handy to make food extra-grippable.
8. (Slightly bitter) experience suggests that the more effort you put into making something special for the baby, the less likely they are to eat it. Give them what you’re having. If they hate it, fine, they’re getting their calories from milk anyway.
9. Of course it would be perfect if we ate every meal as a family, just like the Waltons but this isn’t always possible. Try to keep your ‘social activity’ head on, though, even if it’s just you and your baby sharing a sandwich at lunch. Keep smiling, keep enjoying, keep paying attention. It’s just good manners at the end of the day, something it’s never too early for a child to learn.
10. Don’t get too hung up on three meals a day, it may take a while to work up to that. Whatever’s convenient and enjoyable for you is best.
11. And don’t put too much on the highchair tray at the one time, just a couple of pieces of food will stop them feeling overwhelmed.
12. Actual hunger can be frustrating for the babies when they’re still getting to grips (quite literally) with things. Timing ‘meals’ to between milk feeds seems to be best, and because it’s just finger food you aren’t limited to staying in. There’s no reason why you can’t pack a wee Tupperware with some carrot or cucumber, buy a banana when you’re out or just pull some bits out of an undressed salad.
13. Never put food into a child’s mouth, let them put it in by themselves so that they can control it as it moves backwards. If the baby gags, remember that it’s their way of moving food around in the mouth and don’t panic. Some parents have found that making exaggerated chewing faces and noises reminds the child to get back on track.
14. Nappies and their contents will soon fascinate you in ways you never thought possible. Raisins rehydrate, little pieces of still-green broccoli sneak through the digestive system and bananas produce poo with strange black threads. Look and learn, ladies.
15. Have a camera ready to capture those first gummy, carroty smiles because as daunting as it may seem, weaning is a very short time in your child’s life. So remember to enjoy it... ( http://www.babyledweaning.com/some-tips-to-get-you-started/)"

Ghid de autodiversificare pe scurt sau Start la Baby Led Weaning

Gill Rapley - autoarea popularei cartii Baby led weaning (tradusa in Romania in mai 2015 cu numele "Diversificarea naturala" si promotoarea metodei hranirii copilasilor fara pireuri si a sigurantei si necesatatii acestei metode pentru o viata sanatoasa a copiilor - pe larg la rubrica ce este autodiversificarea - propune un ghid scurt Baby led weaning (BLW) cu principalele intrebari pe care ni le-am putea pune inainte de a DA O SANSA metodei:

Sunteti in casa noastra si parcurgem impreuna aventura Diversificarii naturale

• Intelegerea ideii BLW, a naturaletii acestei abordari si a folosirii ei de mii de ani, cat si a beneficiilor pe termen lung pentru copil
• Intelegerea aspectelor legale de alaptarea copiilor si diversificare
• De ce nu se ineaca copilasul in BLW (una dintre principalele temeri)
• Asigurarea unei nutritii corespunzatoarea in cadrul autodiversificarii copilasului (BLW) - nu junk food, prajeli, nu mancare de tip fast food la copii.
• Importanta alaptarii si cum ii oferim apa copilasului in cadrul autodiversificarii
• Do's and Dont's /Ce sa facem, ce sa nu facem

Guidelines for implementing a baby-led approach to the introductionof solid foods – updated, June 2008\

Textul este in limba engleza si se va deschide un document PDF. 

BROSURA autodiversificarii in limba engleza o veti gasi la adresa:

http://www.rapleyweaning.com/assets/blwleaflet.pdf

Puteti citi pe acest blog urmatoarele articole in care sunt prezentate ideile BLW si rezumatul cartii scrise de Gill Rapley impreuna cu experienta familiei mele:

Despre frumoasa experienta a autodiversificarii in partea 1 si in partea 2. 

Organizatia Mondiala a Sanatatii (OMS) sustine aceasta metoda de nutritie pentru copii (este pus in discutie numele pentru a se intelege ca este vorba de diversificare si nu intarcare-weaning) . Astfel, OMS este in curs de a o numi in materialele sale pentru promovarea nutritiei sanatoase si a alaptarii extinse la copii.

Aceasta pagina a fost updatata in iunie 2015.

Alimentele bogate in vitamine B, inspiratia naturii in prag de toamna

Am decis sa scriu despre aceste vitamine pentru ca le veti regasi in fructele de sezon, in legumele de toamna, toate ne pregatesc pentru iarna sistemul nervos si corpul de la piele la ochi si par. Toate aceste informatii mi-au fost caramizi esentiale in a intelege ce imi lipseste in dieta si cum pot sa imi "organizez" putin meniul pentru a ne simti mai bine toata familia, mai ales cand eram extrem de obositi.

Cercetatorii in alimentatie au descoperit in urma cu un secol modul de functionare a grupului de vitamine despre care am scris astazi pe baza faptului ca acest "grup" era intalnit in diverse vegetale sau produse animale si ele, in "grupul de vitamine" actionau in acelasi sens si se ajutau reciproc, se completau si in final faceau parte dintr-un ansmablu nedisociabil.

Astfel sa va imaginati ca a luat nastere “complexul vitaminic B” care se va dovedi indispensabil metabolismului celular (respiratie, nutritive, asimilare).

O notiune capitala recunoscuta stiintific este modul in care aceste vitamine coexista in natura! 

Fiecare vitamina din complexul B nu pare sa aiba valoare si sa isi dea contributia maxima decat daca este administrata impreuna cu semenele ei.  Fiecare pare sa joace, fata de celelalte, un rol de catalizator si totodata de reglementare. Ele se completeaza unele pe altele in diversele lor functii. 

Aici intervine minunea naturii si echilibrul din fiecare planta – floare – frunza – fruct – samanta. 

Profesorul dr. Jean Valnet in cartea sa "Tratamentul bolilor prin fructe, legume si cereale" transmite un exemplu in acest sens: "daca vitamina C nu poate vindeca, numai ea, un scorbut hemoragic, in schimb sucul de lamiae este in stare intrucat poseda deopotriva vitamina P, a carei actiune asupra permeabilitatii capilare s-a dovedit capital. De aceea vitamina P a devenit vitamina C2."

Si acum sa intelegem mai bine ce inseamna aceste vitamine.

Vitamina B1 sau antiberica-berica sau aneurina, sau tiamina (hidrosolubila) se gaseste in coaja grauntelor in cantitati foarte mari si in cazul orezului, in variant nedecorticata.

Dar, daca suntem consumatori in special de faina alba si orez decorticat ajungem sa fim privati de acest tip de vitamina. In plus, prin consumul de zahar in exces se inhiba absortia vitaminei B1.

Este esentiala in echilibrul nervos, dar mai are si rolul de oferi pofta de mancare. Totodata vitamina B1 ajuta sa activeze miscarile intestinului (peristaltice).

Insuficientele de vitamina B1 produc nevrite, stari de oboseala, dureri de cap, iritabilitate, ameteli, palpitatii si gafaieli. Totodata prin aceasta lipsa se favorizeaza ulcerele stomacului, ulcerele gambei si degeraturile.

Doza zilnica necesara este evaluate la 2-3 mg potrivit prof. dr. Jean Valnet. Urmeaza sa mai consult si alte surse, insa, pentru orice tratament recomand evident  un consult medical de specialitate.

In lucrarea profesorului Valnet se pune accentul pe tratamentul natural cu B1 si se arata cum, de exemplu, doar vitamina B1 administrata experimental nu a avut efect fara asocierea cu un mineral - magneziu, dar prin consumul de boabe de orez nedecorticat, “care cuprinde tot ce ii este necesar organismului”, a fost vindecata boala (beri-beri in acest caz).

ALIMENTELE BOGATE IN Vitamina B1 (continut in miligrame la suta de grame)

-          Semintele de grau, orz si de secara (1-2 mg la 100 de grame)

-          Faina de grau (0,36 la 0,5)

-          Orez grauntele intreg (0,5mg)

-          Orez grauntele curatat (0,03mg) ; Pelicula (2,3mg)

-          Cartoful (0,08 la 0,01)

-          Mazarea (0.36mg)

-          Drojdia (2,5 la 10)

-          Drojdia uscata (0,2mg)

-          Galbenus de ou (0,3 la 0,5)

-          Nuca (0,5mg)

- extras din cartea "Tratamentul bolilor prin fructe, legume si cereale"

FIERBEREA duce la pierderi importante de vitamina B1 insa ea este totusi mai putin sensibila termic comparative cu vitamina C.

Astfel ca pentru anumite boli, pot fi folosite prin infuzie sau macerat la cald anumite plante cu efect therapeutic extraordinar prin continutul de vitamina B1 si B2.
Dintre aceste 18 plante amintesc:  pelinul, coacazul negru, fumarita, melisa, menta, afin, rozmarinul, verbena, teiul. In majoritatea cazurilor, este vorba de frunzele plantei folosite pe post de tratament dar pentru detalii mai precise va recomand sa cititi cartile scrise de acad.prof. dr. Ovidiu Bojor si acolo veti gasi fiecare planta  tratata individual cu informatie despre continutul ei si despre intrebuintarea terapeutica. 

Vitamina B2 sau riboflavina (hidrosolubila) o gasim in aceleasi alimente asemeni vitaminei B1: drojdii, semintele de cereal, germeni de cereal, frunze de legume dar si in fructe (mere, caise), in galbenusul de ou, in polen...Ambele vitamine se gasesc in laptele matern.

Importanta vitaminei B2 vizeaza fenomenele de reglare celulara, actioneaza asupra metabolismului, exercita o actiune favorabila asupra pielii si a mucoaselor si joaca un rol in echilibru intestinal.

Este un factor de crestere.
O gasim in muschi si in retina – cu rol de adaptare vizuala la lumina.

Ce se intampla in corp cand avem lipsa de vitamina B2?

Prof. dr. Jean Valnet explica: “carenta ei se observa la sugarul hranit exclusiv cu lapte artificial, la adult in anumite situatii de tipul convalescentei sau enterocolitelor si totodata o putem observa cu usurinta la nivelul pielii.”  

Un par tern si sfaramicios si unghiile casante, o stare de oboseala, crampe musculare, tulburari vizuale – toate sunt simptome ale lipsei de vitamine B.

Doza zilnica de vitamina B2 este intre 1 si 2 mg. 

De exemplu galbenusul de ou contine 0,25 de mg la 100 de grame, iar germenii cerealelor intre 0,5 si 1,5 mg la 100g.

De retinut: vitamina B2 este mai putin sensibila la caldura fata de vitamina B1. 

Vitamina B3 sau PP (indicativul provine de la “pellagra preventive factor”) sau antipelagroasa (la randul ei hidrosolubila) 

Factor important in nutritia tesuturilor, ea participa la metabolismul corpurilor grase si al zaharurilor. De asemenea, influenteaza inflamtia si digestia

Vitamina PP este prezenta in germenele de grau, in drojdii, in invelisul graului si al orezului, in numeroase fructe si legume proaspete si in polen.

Carenta ei atrage pelagra o boala caracterizata la inceput prin oboseala rebela, prin triste si insomnii, urmata apoi de tulburari digestive, uscaciunea pielii si finalizand cu nebuni pelagrica si tublburari nervoase diverse ce preced moartea.  

Semnele deficitului de vitamina B3 sunt lipsa de energie, diareea, insomnia, migrenele, memoria scazuta, anxietatea, sensibilitatea sau sangerarea gingiilor, acnee, eczeme/dermitite.

Surse bune de Vitamina B3:

Ciuperci (4 mg), ton (12,9mg), carne de pui(5,2 mg), somon (7,0 mg), sparanghal (1,11 mg), varza (0,3 mg) carne de miel (4,15 mg), macrou (5,0 mg), carne de curcan (5,5 mg), rosii (0,7 mg), dovlecei (o,54 mg), conopida (0,6 mg), si germenii de grau (4.33 mg).

De retinut: vitamina B3 este distrusa de antibiotice, ceai, cafea si alcool. Pastilele anticonceptionale pot avea de asemenea un astfel de rol.

Vitamina B5 (acidul pantotentic) este implicata in productia de energie si in controlul metabolismului grasimilor, fiind totodata esentiala pentru sistemul nervos si pentru creier. Ajuta la producerea hormonilor antistres (corticosteroidieni) si la mentinerea sanatatii tegumentelor si a parului.

Semnele deficitului de vitamina B5 sunt: tremor muscular sau crampe, stare de apatie, concentrare scazuta, senzatie de arsuri la picioare,greturi sau varsaturi, lipsa de energie, stare de oboseala dupa un efort scazut, stare de anxietate sau tensiune, scrasnirea dintilor.

Surse bune de vitamina B5 in alimente:

Ciuperci (2 mg), macris de balta (0,10 mg), Broccoli (0.10 mg), germeni de lucerna (0,56 mg), mazare (0,75 mg), linte (1,36Mg), rosii (0,33 mg), dovlecel (0,16 mg), avocado (1,07mg), germeni de grau (1,1mg), seminte de floarea soarelui.

Este distrusa prin caldura si procesarea alimentelor, absortia ei fiind inhibata de alcool, cafea, ceaiul negru si stres.

Vitamina B6 (piridoxina) este esentiala pentru digestia si utilizarea proteinelor, functionarea creierului si producerea de hormoni.
Aceasta vitamina din complexul B este un diuretic si antidepresiv natural.
Vitamina B6 ajuta la controlul reactiilor alergice.

Semnele deficitului de vitamina B6 sunt reamintirea cu greutate a visurilor, retentie de apa, tremuraturi ale mainilor, stare de nervozitate sau depresie, iritabilitate, tremor sau crampe musculare, epuizare, descuamarea tegumentului.

Vitamina B6 in surse alimentare:

Macris de balta(0,13 mg), conopida (0,20 mg), varza (0,16 mg), piper (0,17 mg), banane (0,51 mg), dovlecci (0,14 mg), broccoli(0,21 mg), sparanghel (0,15 mg), linte (0,11mg),fasole rosie (0,44mg), varza de Bruxelles (0,25 mg), ceapa (0,10mg), seminte de nuci (variabil).

Vitamina B12 sau ciancobalamina ne este necesara pentru utilizarea proteinelor, la transportul oxigenului in sange, pentru sinteza acidului dezoxiribonucleic (ADN) si este esentiala pentru functionarea nervilor.

Semnele deficitului de vitamina B12 sunt vizibile intr-un par rupt si tern, piele afecata de eczeme (dermatite), hipersensibilitate a cavitatii bucale, stare de instabilitate, anxietate sau tensiune, lipsa energiei, constipatie, sensibilitate sau inflamatie musculara.

Cele mai bune surse alimentare de Vitamina B12 sunt:

Pestele de tipul sardine (25 mcg), ton(5mcg), carnea de miel (urme fine), ouale (1.7mcg), crevetele (1mcg), branza de vaci (5 mcg), laptele (0,3 mcg), carne de curcan sau pui (2mcg), branza (1,5 mcg).

Acest articol a fost updatat in iulie 2015.

Cum ii oferim copilasului apa in autodiversificare ?

Ei bine, dragii mei, asa cum este firesc cand urmezi baby led weaning: dintr-un PAHAR.
La fel cum la masa, copilasul este insotit si supravegheat si mananca prin imitatia adultului invatand sa mestece si observand comportamentul parintilor, tot astfel copilul va invata lectia hidratarii.  Pe scurt, copilasul va bea apa imitand la inceput faptul ca mami sau tati bea din pahar sau din cana, dupa caz. 

Sursa foto: http://www.methodsofhealing.com

Este plina vara si poate ati inceput deja diversificarea si ati ales sa urmati principiile  autodiversificarii. Sunteti poate una dintre mamele care alaptati copilasul la cerere concomitent cu diversificarea - un lucru absolut minunat- si va ganditi cum sa incepeti introducerea apei in dieta copilului. Magazinele de copii, supermarketurile si mamele din jur vin ibinevoitoare in ajutor cu modele de biberoane, recipiente cu pai, cani cu cioc si alte modele, unele mai inovative decat altele.

Importiva acestui curent de marketing eu va scriu sa priviti in urma cu, sa spunem 70-80 de ani, (nu chiar in epoca preistorica, cand astfel de "device-uri" nu isi avea locul in hranirea copilului). Pe scurt : luati lucrurile firesc si natural cum ati si inceput autodiversificarea.

APA are rolul ei, dar bautul ei de copilas este un intreg proces pe care nu cred ca ni-l dorim grabit pentru ca in cazul copilasilor alaptati la san, asa cum recomanda si Organizatia Mondiala a Sanatatii, nu putem vorbi despre risc de deshidratare.
Ei bine, urmand ideile din BLW book incercati sa vedeti si apa si bautul apei ca pe un proces pe care bebe il va invata incetul cu incetul, tot prin imitatie, prin introducerea unei cesti cu apa langa copil la masa sau prin oferirea de apa din paharul din care a baut mami sau tati, cu rabdare si intelegerea faptului ca poate lua luni sau doar cateva zile pana cand copilasul a inteles ce inseamna apa si cum ea il ajuta sa isi potoleasca setea.

In cazul familiei noastre, baietelul a invatat sa bea apa din pahar imitandu-l pe tati in jurul varstei de 10 luni, totul a durat cateva zile. Pana atunci ii ofeream apa la masa intr-o cescuta dar abia la 9 luni a devenit interesat de ea, poate si pentru ca organsimul i-a solicitat acest lucru si pentru ca temperaturile cresteau simtitor, ne apropiam de vara. La 11 luni cerea apa de cate ori simtea nevoia si bea singur din sticla sau pahar, iar asta a fost pentru noi un progres extraordinar, pentru ca baietelul nostru a reusit sa isi inteleaga singur o nevoie a organismului si o poata implini.

Ca aspect practic, am folosit cescute din portelan gros si mai tarziu, cand le-am descoperit, i-am oferit apa in pahare mici, asemeni celor de tuica din ardeal. Sunt fabricate dintr-o sticla groasa si se gasesc sub marca "Aro" la Metro Cash&Carry, costa relativ putin (cam cat 30% din pretul celui mai ieftin "baby device de baut apa cu pai/cioc":), probabil trebuie sa cumparati la set si sunt ideale pentru ca le pot tine copilasii in mana, le arunca pe jos si se sparg foarte greu.

Copilul meu de 10 luni nu este inca interesat cu adevarat de hrana solida, este asta o problema?

Am decis sa incep o noua "rubrica" pe blogul meu si sper sa fie cat mai utila mamelor care au inceput de cateva luni BLW sau autodiversificarea  si au intampinat greutati pe parcursul aventurii, normale as spune, sau au chiar dubiile oricarui parinte "oare ceea ce fac acum este benefic copilului meu?"

Autodiversificarea sau Baby Led Weaning, tehnica bazata pe cartea cu acelasi nume scrisa de Gill Rapley, presupune sa ii lasi oportunitatea copilului sa se hraneasca singur de la inceputul diversificarii, respectiv in jurul varstei de 6 luni. 

Pentru toti cei care nu au acces la informatiile din cartea  "Baby-led Weaning: Helping Your Baby to Love Good Food" voi scrie pe blogul meu intrebari si raspunsuri la DILEMELE autodiversificarii asa cum le ofera Gill Rapley in capitolul "Troubleshooting".

Intrebarea si raspunsul sunt traduse din cartea autoarei si au rol pur informativ. 

"Copilul meu de 10 luni nu este inca interesat cu adevarat de hrana solida, este asta o problema?"

"Chiar daca cei mai multi dintre copii sunt nespus de incantati de hrana solida imediat ce reusesc sa puna mana pe hrana incepand cu varsta de sase luni, exista o multime de alti copii carora nu le vine interesul nici la opt sau noua luni sau chiar mai tarziu. 

In prezent, Organizatia Mondiala a Sanatatii recomanda introducerea mancarii solide incepana cu varsta de sase luni, dar asta nu inseamna ca toti copiii sunt pregatiti exact la aceiasi varsta in acelasi fel in care este de la sine inteles ca nu toti copiii merg singuri la varsta de un an.

La sase luni, laptele matern sau laptele formula, dupa caz, nu devine brusc mai putin potrivit pentru copii din punct de vedere al surselor de nutrienti continute. Laptele matern poate sa ii ofere copilului cea mai mare parte din nutrienti mult timp nu doar in primele sase de alaptare exclusiva. Ceea ce conteaza este sa ii oferim copilasului sansa de a decide ce altceva mai are nevoie in privinta hranei.

Exista posibilitatea ca, daca in familie, sunt cazuri de alergii la diverse alimente, copilasul sa inceapa mai tarziu diversificare, prin prisma faptului ca asteapta sa ii fie organismul pregatit.

 Un numar foarte mic de copii au o incetinire sau un mic handicap la gat sau la nivel muscular, fapt ce ii impiedica sa se hraneasca singuri, iar acest lucru sa nu fi fost remarcat la vizitele medicale pana la sase luni. 

Daca copilasul are peste sase luni si intampina dificultati in a apuca obiecte si a le duce la gura atunci ar fi o idee buna sa ii faceti un control medical in care sa aduceti in discutie acest aspect pediatrului, doar pentru a fi siguri ca lipsa lui de interes nu este parte dintr-o problema mult mai serioasa.

Ce altceva puteti face:

• EVITATI sa va considerati copilul ca fiind lipsit de apetit sau un pretentios la mancare. Atata timp cat il alaptati la cerere sau ii oferiti laptele formula in orarul stabilit nu aveti de ce sa va ingrijorati ca nu mananca cat are nevoie!
• CONTINUATI sa il aveti pe copil cu dumneavoastra la mese si sa ii oferiti cat mai des ocazia sa puna el singur mana pe mancare si sa se hraneasca chiar daca nu pare interesat de ea. In acest fel el va incepe sa manance mai mult cand este pregatit. Continuarea aici:

Despre frumoasa experienta a autodiversificarii - din propria experienta si idei din cartea Baby-led Weaning: Helping Your Baby to Love Good Food

Cum pregatesc laptele de migdale in trei pasi simpli

Credit foto: Heather Gardner ~ The Raw Teacher

Pasul 1. Lasam migdale in apa pe parcursul noptii, timp de 12 ore. Le scurgem apoi de apa.
Pasul 2. Mixam migdalele in patru parti de apa la o parte de migdale (o ceasca migdale, 4 cesti apa) pana sunt macinate perfect.
Pasul 3. Punem peste un bol de sticla sau un alt vas din sticla un tifon sau o punga de filtrare si turnam laptele in ea.
Laptele de migdale poate fi pastrat la frigider pentru 4 pana la 7 zile acoperit, iar inainte de a-l consuma este bine sa il mai mixam putin.

De ce este nevoie de hidratarea semintelor? Raspunsul l-am gasit pe blogul Bucurie. Bunastare. Hrisca  ideea este sa ajutam organismul nostru sa digere cat mai usor hrana, iar pentru asta este esential sa lasam semintele in apa la hidratat, pe cat posibil, orice timp de inmuiere e mai bun decat deloc, spune autoarea blogului.

Migdalele ramase in urma strecurarii le putem folosi ca blat la un tort raw sau pentru un gomaj cosmetic pentru corp si fata, de exemplu.

Laptele de migdale este o sursa excelenta de proteine, calciu extrem de benefic si usor absorbit de corp, fara efecte secundare mai ales in cazul copiilor si adultii cu intoleranta la lactoza). Ajuta in starile de oboseala prin continutul ridicat de magneziu si reface tesuturile prin vitamina E. 

Un articol excelent documentat  pe aceasta tema aici. (Almond Milk Nutrition Facts)

Pizza o reteta super simpla cu aluat fara oua si lapte

Baietelul meu este in ultimul timp doar cu gandul la pizza si astfel am ajuns sa avem cate o seara italiana la cateva zile sau saptamanal in timpul caniculei. 
Am descoperit o reteta simpla si usor de pus in practica a aluatului de pizza si compozitie usor digerabila si gustoasa pentru intreaga familie, poate fi folosit cu succes in meniul de autodiversificare dupa ce bebelusul a testat deja glutenul, sosul de rosie si lactatele. 

  

 Reteta pizza super simpla cu aluat fara ou si lapte

Pasul 1. Masuram 2 cani de faina aflata la temperatura camerei nu din frigider. Puteti folosi faina alba ecologice sau un amestec de faina alba cu faina integrala. Peste cele 2 cani de faina se pune in bol un sfert de cana de malai - faina de porumb. 

Pasul 2. Peste ele punem o cana (am folosit masura de la faina) cu apa calduta in care am dizolvat si am lasat sa stea timp de 10 minute o lingurita de drojdie uscata. E important apa sa fie calduta. 
Puteti folosi in locul drojdiei uscate o drojdie sanatoasa solida pe care trebuie sa o tinem in frigider. La drojdia solida bucata folosita (un sfert din cubul clasic mic) se amesteca cu foarte putin zahar pentru a trece din solid intr-un amestec lichid. Daca alegeti drojdie solida puneti in plus o cana cu apa calduta.

Pasul 3. Se framanta aluatul din faina si apa (in care am dizolvat drojdie) si se mai pun 2 linguri ulei de masline si putina sare. 

Aluatul trebuie sa nu fie dur ci sa fie mai moale, sa il poti manevra, si daca simti ca e prea fainos mai pui cate o palma de apa (iti uzi doar palma daca simti ca NU mai trebuie apa multa). Faci totul pentru a fi usor de manuit. 

La fel daca simti ca e prea lipicios mai presari putina faina. El in timp ce il tot intoarci in vas devine mai elastic si simtiti si cum se incalzeste. 

TIMP ia circa 10 minute, chiar 5 minute. Am ales cea mai simpla reteta.

Pasul 5. Dospitul Iei aluatul, il pui intr-un vas in care ai mai pus 2 picuri de ulei de masline pe fund, poate fi acelasi vas in care ai framantat daca nu ai altul curat si il lasi la dospit 30 de minute sa creasca cam inca o data cat e acum. Bun, e bine daca poti sa il lasi pe ceva cald, de tip calorifer, dar merge folosita o oala cu putina apa fiarta in ea. Sa fie stins focul sub oala si peste oala pus un capac, iar pe capac se pune vasul nostru incat sa nu ia prea multa caldura deodata.

TIMP  Dospitul dureaza in medie 20-30 de minute, verifici astfel: daca s-a dublat aluatul e dospit bine. 

Pasul 6. Aluatul dospit il imparti ca pentru 2 pizza rotunde sau merge pentru 1 tava mare de cuptor metalica. Ungi cu ulei tavile/tava sau pui hartie de copt.  Teoria spune sa il mai lasi sa ma stea in tava 10 minute sa mai creasca, practica spune ca iese bun si daca il pui in tava, torni sosul, ingredientele si il dai la cuptor:).

Pasul 7.  Peste aluatul de pizza eu pun sosul de rosii cu busuioc (este o super planta aromata extrem de benefica), putin cimbru si usturoi. 

Pasul 8. Apoi peste blat si sosul despre care am scris mai sus pun mozzarella fasie sau rasa sau feie rotunda, ung fiecare felie cu putin sos, presar ardei sau porumb sau rosie uscata, iar pentru decor si sanatate am adaugat cateva frunze de busuioc din ghiveciul lui Dei:).

Blatul va iese crocant si asemantor cu cel de la o pizza in cuptorul cu lemne, daca vreti un blat mai gros puteti pune mai mult aluat in tava rotunda sau faceti intr-o tava dreptunghiulara o singura pizza. 

Reteta mea de pizza lacto-vegetariana preferata "al pomodori secchi"

Am facut blatul si sosul asa cum descriu in randurile de mai sus, cu mentiunea ca am pus in sosul de rosii 4 catei de usturoi taiati felii si i-am lasat sa fiarba cu mirodeniile circa 5 minute. 
Peste blatul de pizza am turnat sosul, am pus mozzarella felli, am pus rosiile uscate din ulei cu mirodeni (se gasesc la pretul de circa 10 lei borcanelul - eu am folosit 1/2 de borcan la 2 pizza) - 4 sau 5 bucati de rosie la o pizza si am presarat cateva capere. 
Am mai presarat putin din sosul de rosii peste aceasta compozitie si putin oregano uscat.

Am lasat pizza in cuptor circa 10-12 minute. 
Deliciu!

Reteta pentru lipie vegetariana stilul libanez din aluat de paine fara ou si lapte si grasime animala

Folositi cantitatile de la pizza pentru aluat din reteta de mai sus.
Cand aluatul a fost framanat faceti din el minim 4 bile si le lasati la dospit 20 de minute apoi pe fiecare o intindeti pe o suprafata pe care ati pus faina din plin si faceti niste forme dreptunghiulare mai groase, ca suprafata sa fie de 2 ori cat palma, deci nu foarte mari. Sa aiba inaltimea unui cutit adica sa nu fie subtiri ca o clatita.
Deasupra puteti  unge aluatul cu putin ulei si presarati putina sare.

Puneti in tava tapetata cu hartie de copt in cuptorul fierbinte, la 220 de grade, in 5-6-7 minute veti vedea deja rezultatele, arata super, se umfla exact ca la restaurant.

Acest articol a fost updatat ianuarie 2016