Alimentele bogate in vitamine B, inspiratia naturii in prag de toamna

Am decis sa scriu despre aceste vitamine pentru ca le veti regasi in fructele de sezon, in legumele de toamna, toate ne pregatesc pentru iarna sistemul nervos si corpul de la piele la ochi si par. Toate aceste informatii mi-au fost caramizi esentiale in a intelege ce imi lipseste in dieta si cum pot sa imi "organizez" putin meniul pentru a ne simti mai bine toata familia, mai ales cand eram extrem de obositi.

Cercetatorii in alimentatie au descoperit in urma cu un secol modul de functionare a grupului de vitamine despre care am scris astazi pe baza faptului ca acest "grup" era intalnit in diverse vegetale sau produse animale si ele, in "grupul de vitamine" actionau in acelasi sens si se ajutau reciproc, se completau si in final faceau parte dintr-un ansmablu nedisociabil.

Astfel sa va imaginati ca a luat nastere “complexul vitaminic B” care se va dovedi indispensabil metabolismului celular (respiratie, nutritive, asimilare).

O notiune capitala recunoscuta stiintific este modul in care aceste vitamine coexista in natura! 

Fiecare vitamina din complexul B nu pare sa aiba valoare si sa isi dea contributia maxima decat daca este administrata impreuna cu semenele ei.  Fiecare pare sa joace, fata de celelalte, un rol de catalizator si totodata de reglementare. Ele se completeaza unele pe altele in diversele lor functii. 

Aici intervine minunea naturii si echilibrul din fiecare planta – floare – frunza – fruct – samanta. 

Profesorul dr. Jean Valnet in cartea sa "Tratamentul bolilor prin fructe, legume si cereale" transmite un exemplu in acest sens: "daca vitamina C nu poate vindeca, numai ea, un scorbut hemoragic, in schimb sucul de lamiae este in stare intrucat poseda deopotriva vitamina P, a carei actiune asupra permeabilitatii capilare s-a dovedit capital. De aceea vitamina P a devenit vitamina C2."

Si acum sa intelegem mai bine ce inseamna aceste vitamine.

Vitamina B1 sau antiberica-berica sau aneurina, sau tiamina (hidrosolubila) se gaseste in coaja grauntelor in cantitati foarte mari si in cazul orezului, in variant nedecorticata.

Dar, daca suntem consumatori in special de faina alba si orez decorticat ajungem sa fim privati de acest tip de vitamina. In plus, prin consumul de zahar in exces se inhiba absortia vitaminei B1.

Este esentiala in echilibrul nervos, dar mai are si rolul de oferi pofta de mancare. Totodata vitamina B1 ajuta sa activeze miscarile intestinului (peristaltice).

Insuficientele de vitamina B1 produc nevrite, stari de oboseala, dureri de cap, iritabilitate, ameteli, palpitatii si gafaieli. Totodata prin aceasta lipsa se favorizeaza ulcerele stomacului, ulcerele gambei si degeraturile.

Doza zilnica necesara este evaluate la 2-3 mg potrivit prof. dr. Jean Valnet. Urmeaza sa mai consult si alte surse, insa, pentru orice tratament recomand evident  un consult medical de specialitate.

In lucrarea profesorului Valnet se pune accentul pe tratamentul natural cu B1 si se arata cum, de exemplu, doar vitamina B1 administrata experimental nu a avut efect fara asocierea cu un mineral - magneziu, dar prin consumul de boabe de orez nedecorticat, “care cuprinde tot ce ii este necesar organismului”, a fost vindecata boala (beri-beri in acest caz).

ALIMENTELE BOGATE IN Vitamina B1 (continut in miligrame la suta de grame)

-          Semintele de grau, orz si de secara (1-2 mg la 100 de grame)

-          Faina de grau (0,36 la 0,5)

-          Orez grauntele intreg (0,5mg)

-          Orez grauntele curatat (0,03mg) ; Pelicula (2,3mg)

-          Cartoful (0,08 la 0,01)

-          Mazarea (0.36mg)

-          Drojdia (2,5 la 10)

-          Drojdia uscata (0,2mg)

-          Galbenus de ou (0,3 la 0,5)

-          Nuca (0,5mg)

- extras din cartea "Tratamentul bolilor prin fructe, legume si cereale"

FIERBEREA duce la pierderi importante de vitamina B1 insa ea este totusi mai putin sensibila termic comparative cu vitamina C.

Astfel ca pentru anumite boli, pot fi folosite prin infuzie sau macerat la cald anumite plante cu efect therapeutic extraordinar prin continutul de vitamina B1 si B2.
Dintre aceste 18 plante amintesc:  pelinul, coacazul negru, fumarita, melisa, menta, afin, rozmarinul, verbena, teiul. In majoritatea cazurilor, este vorba de frunzele plantei folosite pe post de tratament dar pentru detalii mai precise va recomand sa cititi cartile scrise de acad.prof. dr. Ovidiu Bojor si acolo veti gasi fiecare planta  tratata individual cu informatie despre continutul ei si despre intrebuintarea terapeutica. 

Vitamina B2 sau riboflavina (hidrosolubila) o gasim in aceleasi alimente asemeni vitaminei B1: drojdii, semintele de cereal, germeni de cereal, frunze de legume dar si in fructe (mere, caise), in galbenusul de ou, in polen...Ambele vitamine se gasesc in laptele matern.

Importanta vitaminei B2 vizeaza fenomenele de reglare celulara, actioneaza asupra metabolismului, exercita o actiune favorabila asupra pielii si a mucoaselor si joaca un rol in echilibru intestinal.

Este un factor de crestere.
O gasim in muschi si in retina – cu rol de adaptare vizuala la lumina.

Ce se intampla in corp cand avem lipsa de vitamina B2?

Prof. dr. Jean Valnet explica: “carenta ei se observa la sugarul hranit exclusiv cu lapte artificial, la adult in anumite situatii de tipul convalescentei sau enterocolitelor si totodata o putem observa cu usurinta la nivelul pielii.”  

Un par tern si sfaramicios si unghiile casante, o stare de oboseala, crampe musculare, tulburari vizuale – toate sunt simptome ale lipsei de vitamine B.

Doza zilnica de vitamina B2 este intre 1 si 2 mg. 

De exemplu galbenusul de ou contine 0,25 de mg la 100 de grame, iar germenii cerealelor intre 0,5 si 1,5 mg la 100g.

De retinut: vitamina B2 este mai putin sensibila la caldura fata de vitamina B1. 

Vitamina B3 sau PP (indicativul provine de la “pellagra preventive factor”) sau antipelagroasa (la randul ei hidrosolubila) 

Factor important in nutritia tesuturilor, ea participa la metabolismul corpurilor grase si al zaharurilor. De asemenea, influenteaza inflamtia si digestia

Vitamina PP este prezenta in germenele de grau, in drojdii, in invelisul graului si al orezului, in numeroase fructe si legume proaspete si in polen.

Carenta ei atrage pelagra o boala caracterizata la inceput prin oboseala rebela, prin triste si insomnii, urmata apoi de tulburari digestive, uscaciunea pielii si finalizand cu nebuni pelagrica si tublburari nervoase diverse ce preced moartea.  

Semnele deficitului de vitamina B3 sunt lipsa de energie, diareea, insomnia, migrenele, memoria scazuta, anxietatea, sensibilitatea sau sangerarea gingiilor, acnee, eczeme/dermitite.

Surse bune de Vitamina B3:

Ciuperci (4 mg), ton (12,9mg), carne de pui(5,2 mg), somon (7,0 mg), sparanghal (1,11 mg), varza (0,3 mg) carne de miel (4,15 mg), macrou (5,0 mg), carne de curcan (5,5 mg), rosii (0,7 mg), dovlecei (o,54 mg), conopida (0,6 mg), si germenii de grau (4.33 mg).

De retinut: vitamina B3 este distrusa de antibiotice, ceai, cafea si alcool. Pastilele anticonceptionale pot avea de asemenea un astfel de rol.

Vitamina B5 (acidul pantotentic) este implicata in productia de energie si in controlul metabolismului grasimilor, fiind totodata esentiala pentru sistemul nervos si pentru creier. Ajuta la producerea hormonilor antistres (corticosteroidieni) si la mentinerea sanatatii tegumentelor si a parului.

Semnele deficitului de vitamina B5 sunt: tremor muscular sau crampe, stare de apatie, concentrare scazuta, senzatie de arsuri la picioare,greturi sau varsaturi, lipsa de energie, stare de oboseala dupa un efort scazut, stare de anxietate sau tensiune, scrasnirea dintilor.

Surse bune de vitamina B5 in alimente:

Ciuperci (2 mg), macris de balta (0,10 mg), Broccoli (0.10 mg), germeni de lucerna (0,56 mg), mazare (0,75 mg), linte (1,36Mg), rosii (0,33 mg), dovlecel (0,16 mg), avocado (1,07mg), germeni de grau (1,1mg), seminte de floarea soarelui.

Este distrusa prin caldura si procesarea alimentelor, absortia ei fiind inhibata de alcool, cafea, ceaiul negru si stres.

Vitamina B6 (piridoxina) este esentiala pentru digestia si utilizarea proteinelor, functionarea creierului si producerea de hormoni.
Aceasta vitamina din complexul B este un diuretic si antidepresiv natural.
Vitamina B6 ajuta la controlul reactiilor alergice.

Semnele deficitului de vitamina B6 sunt reamintirea cu greutate a visurilor, retentie de apa, tremuraturi ale mainilor, stare de nervozitate sau depresie, iritabilitate, tremor sau crampe musculare, epuizare, descuamarea tegumentului.

Vitamina B6 in surse alimentare:

Macris de balta(0,13 mg), conopida (0,20 mg), varza (0,16 mg), piper (0,17 mg), banane (0,51 mg), dovlecci (0,14 mg), broccoli(0,21 mg), sparanghel (0,15 mg), linte (0,11mg),fasole rosie (0,44mg), varza de Bruxelles (0,25 mg), ceapa (0,10mg), seminte de nuci (variabil).

Vitamina B12 sau ciancobalamina ne este necesara pentru utilizarea proteinelor, la transportul oxigenului in sange, pentru sinteza acidului dezoxiribonucleic (ADN) si este esentiala pentru functionarea nervilor.

Semnele deficitului de vitamina B12 sunt vizibile intr-un par rupt si tern, piele afecata de eczeme (dermatite), hipersensibilitate a cavitatii bucale, stare de instabilitate, anxietate sau tensiune, lipsa energiei, constipatie, sensibilitate sau inflamatie musculara.

Cele mai bune surse alimentare de Vitamina B12 sunt:

Pestele de tipul sardine (25 mcg), ton(5mcg), carnea de miel (urme fine), ouale (1.7mcg), crevetele (1mcg), branza de vaci (5 mcg), laptele (0,3 mcg), carne de curcan sau pui (2mcg), branza (1,5 mcg).

Acest articol a fost updatat in iulie 2015.