Despre autodiversificare

Cand am devenit mama viata noastra de familie s-a schimbat. Va suna cunoscut, nu-i asa? Ei bine, mie mai mult decat familiar, pentru ca odata cu "in trei" am devenit adulti  constienti de minunata noastra natura, de minunea unui copil si mai ales de imensa dragoste pe care o simti pentru propriul pui. Apoi, la vremea potrivita, am ajuns sa vedem cum el evolueaza fara prea multa implicare din partea celor din jur...

Am constientizat odata cu alaptarea exclusiva si la cerere sau cu purtatul bebelusului si cu autodiversificarea cat de multe pareri sunt in jurul nostru despre cum „e bine sa” sa iti cresti puiul. Chiar suntem asaltati zi de zi de pareri binevoitoare unele mai interesante decat altele si mai ales de la cei dragi. 

In zumzetul produs de cei din jur adesea noi parintii uitam sa ne ascultam vocea interioara si mesajele celui mic. Scopul blogului "Diversificare naturala" este sa adune intr-un singur loc informatii documentate si sper utile voua pentru un viitor sanatos al intregii familii.

Diversificarea naturala a presupus sa renuntam noi, tata si mama, la obiceiuri nesanatoase, copilul fiind la masa cu noi cand mancam de la sase luni, a mancat cu mana lui dupa metoda baby led weaning, iar toti trei impreuna sa avem un respect pentru masa, impreuna sa descoperim gustul mancarii fara aditivi si fara extra sare sau prajeli de orice fel si sa incercam sa avem o viata cat mai sanatoasa.

Sanatatea copilului incepe cu alaptarea exclusiva si la cerere pana la sase luni si continua cu mentinerea alaptarii si urmarea unei diversificari cat mai naturale a copilasului incepand cu varsta de sase luni. Dupa cum recomanda Organizatia Mondiala a Sanatatii sustin continuarea alaptarii pana la doi ani in beneficiul copilului, sau mai mult cat timp mama si copilul simt ca le este benefic. Sper sa schimbam dominatia laptelui praf si noi ca mame sa fim tot mai dispuse sa alegem alaptarea la cerere si sa o continuam si dupa sase luni.

Cred ca este nevoie de un manifest pentru hrana sanatoasa a copiilor nostri. Tot mai multi dintre copii "invata" sa manance de la cateva luni animati de zumzetul jucariilor, cand nu pot sta sprijiniti, cand organele interne nu sunt inca pregatite pentru hrana solida, fortati cu lingurita sau vrajiti de calupurile de desene animate pentru ca „doar asa se poate”/"altfel nu mananca".

Oare nu suntem capabili sa le oferim copiilor sansa sa creasca natural, iar hrana lor sa nu mai fie mita sau pedeapsa dupa modelul pe care noi insine l-am primit: "mananci pentru asa zic eu adultul"? Imi doresc sa aflu ca tot mai putini copii cresc obezi, cu diabet infantil sau alte afectiuni pentru ca din frageda pruncie au perceput mancarea drept o conditie a afectiunii parintilor. Poate scriu patimas si sper ca nu v-am pierdut pe parcurs. Revin la ideea mea si completez: sunt convinsa ca multe din aceste obiceiuri de alimentatie nu sunt "voit" alegerea parintelui.

Sa fii parinte nu cred ca este un lucru simplu. Uneori nu stim cum sa procedam, nu avem alte solutii, nu stim ca mergem pe un drum gresit. Cand in maternitate ii este oferit copilul lapte praf din diverse motive si el renunta sa suga la san sau cand acasa pediatrul spune"laptele matern nu e bun, nu-l satura de asta plange mereu" si tu ca mama crezi 100% parerea lui pentru ca nici nu concepi ca un doctor te poate indemna sa renunti la alaptare lucrurile nu sunt doar albe sau negre, doar bune sau rele, doar corecte sau gresite...

Sunt asa multe momentele in care nu stim daca pasim corect pentru noi insine+familie+viitor copil si sper ca tot ce am scris aici sa nu spuna in niciun fel "daca nu urmati ideile mele nu sunteti parinti iubitori sau buni pentru copilul vostru".  

Cititi pe larg  articolele din Diversificarea naturala, consultati sursa lor, aveti o inima si minte deschisa la nou, iar apoi cu dragoste pentru copil puteti sa va ganditi ce functioneaza mai bine in familia si viata voastra.

Speranta mea?
O lume in care parintii nu uita sa asculte de copii,pentru ca asa cum am descoperit si eu, sunt atat de multe momentele in care putem invata de la copiii nostri.

Cred in scanteia divina prezenta in fiecare din noi si in minunea unei familii sanatoase si iubitoare, in care copilul se dezvolta fericit si liber. Va doresc sa aveti ocazia sa va creati cat mai des momente in care la masa sa se reuneasca intreaga familie, intr-o atmosfera de bucurie, relaxare si intelegere, cu hrana sanatoasa pe masa.Niciodata nu este prea devreme sa incepem acest drum. 

Va imbratise cu drag si va multumesc ca sunteti alaturi de mine si de familia mea in "Diversificarea naturala"!

Articol publicat pe blog in urma cu doi ani sub numele "Copiii pot manca fericiti fara zumzetul jucariilor" .

Autodiversificarea pe scurt

Diversificarea (BLW) despre care eu scriu este cel mai simplu si mai apropiat MOD OFERIT OAMENILOR pornind de la alaptarea exclusiva pana la sase luni si continuand cu laptele matern la cerere si cu hrana solida in combinatiile sanatoase pentru copilas dupa prima jumatate de an. 

CE E DIFERIT?
BLW presupune sa ii lasi oportunitatea copilului sa se hraneasca singur de la inceputul diversificarii, respectiv in jurul varstei de 6 luni.  Cum singur? Nu se ineaca? Nu. Pe scurt cititi ce este autodiversificarea si consultati cateva site-uri extrem de utile pe aceasta tema.

Am scris la inceputul acestui blog si jurnal de diversifacare ca principala motivatie din spatele autodiversificarii copilasului meu este faptul ca am crezut de la inceput in naturalul oamenilor si mi-am dorit pentru fiul meu sa manance cu bucurie. Acum pot sa va spun ca simt cu adevarat ca fiecare copil stie sa aleaga ce i se potriveste in masura in care alegerile din farfurie sunt sanatoase si exista obiceiul mesei in familie.

Am fost incurajata sa urmez o metoda despre care stiam ca este medical ok, citisem si aveam exemple de succes de un exemplu matern: bunica mea. Azi ma priveste din cer dar cand am inceput autodiversificarea in urma cu aproape 3 ani si jumatate, buni era aici cu noi si m-a incurajat sa folosesc o tehnica de sute chiar mii de ani, modul in care ea si femeile romance isi crescusera copiii.
Buni a nascut si crecut 9 copii, toti alaptati si autodiversificati. 

Diversificarea naturala exista inca atunci cand buni nastea ultimul din cei 9 copii, cu mai bine de 50 de ani in urma. 

Am scris la inceput cu tot sufletul Manifest pentru diversificarea naturala  

Baby Led Weaning, tehnica bazata pe cartea cu acelasi nume scrisa de Gill Rapley, vorbeste tehnic despre autodiversificare pornind de la o problema mondiala a alimentatiei gresite oferite copilului din start. Efectele in lumea moderna a diversificarii prin pireuri si pasat se simt in diabet infantil, lipsa intelegerii hranei de catre copil si probleme mari de alimentatie pe parcursul vietii. Capitole din care, in special, inceputul le gasiti traduse pe acest blog.
 
Despre cum a decurs frumoasa experienta a autodiversificarii intr-un an de la inceputul ei si rezumatul cartii Baby-led Weaning: Helping Your Baby to Love Good Food am scris in doua materiale, parte dintr-un intreg. 

Diversificarea naturala: Cum sa incepem autodiversificarea - extrase din carte baby led weaning

Ghid de autodiversificare

Cum sa incepem autodiversificarea 

Cum oferim APA in autodiversificare
 Masa in familie - cheia de aur in autodiversificare 

Bebelusul mananca bucuros

Din intelepciunea Micului Print si Antoine De Saint-Exupery

Citate dragi ale Micului Print 

Copilul meu refuza sa manance! Iata sase idei pentru o schimbare in bine

Aveti un copilas intre 1,5 si 3 ani care undeva pe parcursul vietii sale a devenit mai putin interesat de mancare? Oare la inceput manca foarte bine pana la un an pireurile sau poate incet incet nu a mai vrut sa manance decat cu promisiunea unui joc, ori niciodata nu a mancat fara jucarie sau desene animate?
Sper ca ideile din acest articol sa va ajute sa descoperiti exact ce aveti nevoie pentru a-i oferi lui bucuria de manca si dumneavoastra pacea si linistea ca este bine. 

De ce sa incepi acum?
Ei bine, deprinderile din copilarie il vor insoti pe puiul tau toata viata...si ne dorim sa avem copilasi sanatosi si fericit cu totii.

 

Pentru inceput, orice ai crede sau nu (in)constient accepta ca fetita sau baietelul tau nu este rau, nu este rasfatat, nu este un "mofturos" si ca indiferent de ce ceea ce il determina sa refuze mancarea nu iti apartine vina si esti tu la randul tau un parinte mai putin bun.

Fii bland(a) cu el si cu tine insuti si incercearca sa te gandesti in interiorul tau ce inseamna mancarea pentru tine si cum era masa in familia in care ai crescut.

Primul pas important este sa doresti scimbarea si sa iti asumi perioada de trecere de la ce avi acum la ce ti-ai dori sa fie masa.

Incepe prin a face o analiza a copilasului si a momentului mesei cu orarul ei de acum, meniul, cum se desfasoare lucrurile, cum ai dori sa fie. Concret, stai pe scaun cu o foaie si un pix in mana si analizeaza cum decurge o masa in familie. 
Apoi ia concluziile si citind ideile de mai jos incearca sa regandesti obiceiul mesei in familie si pune la cale un plan concret de actiune. 

Gandurile mele bune pentru voi.

1. Lasati copilasul sa manance singur uitand cateva zile de mizeria pe care o produce. Stiu credeti ca pana ajunge la colegiu va manca tot asa dar copiii invata prin imitare si daca la parinti nu vede mizerie va invata in timp politetea si sa fie civilizat.
2. Nu va uitati la ceas in timpul mesei si fiti alaturi de el mancand incet si dumenavoastra acelasi meniu din farfuria lui.
3. Nu puneti la masa un copil bolnavm cu eruptie canini sau suparat si asteptati brusc sa devina fericit si mancacios! Schimbati ora de masa, consolati plansul, oferiti-i sanul sau biberonul. 
4. Ganditi in perspectiva. Vreti o schimbare in bine, deci e important sa nu fie masa de solide un calvar, o pedeapsa sau sa fie servita cand vrea parintele doar pentru ca se manaca la program! Nevoile copilului de a manca nu sunt adesea in concordanta cu orele parintelui, el digera hrana diferit, are alte nevoi sau gusturi prin urmare s-ar putea sa manance foarte bine la ora 11 sau la 16 sau la 21.  E important sa urmariti aceste ore si sa mancati impreuna atunci decat sa ii stabiliti programul dupa nevoile dumneavoastra.
4. Nu ezitati sa gatiti mai multe zile la rand meniul preferat pe care il vedeti ca il mananca cu interes sau singur. Nota: E important acest meniu sa fie unul sanatos. 
5. Acceptati cat mananca si nu insistati sa manance mai mult. Copilasul stie nevoile sale si acest lucru vi-l pot confirma si reputati pediatrii romani si straini. 

6.  Acceptati ca este un proces de lunga durata si s-ar putea sa fie zile cand nu va manca sau zile cand va manca fericit. 
7. Nu ezitati sa realizati un set de analize a scaunului sau o programare la medicul pediatru pentru a va lamuri cu privire la posibile alte cauze medicale. 

Pentru un bebelus sub 9 luni care a inceput brusc sa nu mai fie interesat de mancare (pireuri) poti incerca sa aplicati din principiile clasice ale autodiversificarii.

Cateva idei de solutionare a refuzului de a manca pentru copilasul mai mare

Acest articol este o opinie personala. Nu voi intra in cauzele psihologice care il pot determina pe copilas sa manance si nici in cele medicale - cand este bolnav.Acestea trebuie avute in vedere la fel de mult si va sfatuiesc din toata inima sa nu le neglijati.

Bebelusul meu mananca bucuros sau despre autodiversificare partea a II-a

Am scris aici despre autodiversificare, mai exista alte articole similare  despre subiectul diversificarea naturala, cu bucati, finger food, la sase luni.

Sub ce forma oferim mancarea bebelusulii in Baby led weaning? La ce ore mananca? Cat ii oferim? Ce face cand plange?

In randurile urmatoare raspund pas cu pas.

Cheia BLW in primele luni este sa ii oferi copilasului mancarea intr-o forma pe care el o poate gestiona si apuca. Copilasii in varsta de sase luni si mai mult se folosesc de intreaga mana pentru a apuca mancarea de pe masa, abia peste cateva luni isi vor putea folosi degetele impreunate pentru a aduna bucatele mici de pe masa.

Astfel ganditi meniul copilasului incat el/ea sa poate prinde mancarea cu toata mana. Cand copilasul incepe masa pentru primele dati, scopul sau nu va fi foarte clar si atunci bucatile mai lungi, de forma unui deget au sanse mai mari sa fie prinse si directionate usor la gurita decat cele scurte. […]

Brocolli este ideal pentru a-l oferi la inceputul autodiversificarii pentru ca are déjà “maner” si poate fi apucat cu usurinta de copil. Tine-ti minte cand ii oferiti copilasului legume fierte ca acestea nu ar trebui sa fie prea moi deoarece el le va strange in manuta si devin pireu, iar el acumuleaza frustrari.

Un bebelus de circa sase sau sapte luni va apuca o bucata dintr-o leguma de pe masa o va duce la gurita, va musca din ea o bucatica si apoi poate o va arunca pe jos pentru a se indrepta spre altceva disponibil pe masa. Acesta nu este un semn ca nu ii place mancarea, ci mai degraba ca nu este capabil sa isi deschida mana cu scop sau sa se concentreze pe doua lucruri in acelasi timp.

Acest stadiu dureaza diferit de la un copil la altul, insa in general, la opt luni, copilasul va putea déjà sa duca in pumn mancarica la gurita si skillurile de apucare a mancarii se imbunatatesc. Veti observa cum apuca bucatile mici si cum le duce la gurita, iar acel “maner” de la inceput nu mai este necesar. 

Apoi ce urmeaza?

Dupa ce copilasul intelege cum poate apuca mancarea si o duce la gurita, trece de obicei prin faza in care isi foloseste doua maini pentru a baga in gurita mancarea. La inceput copilasul foloseste ambele maini pentru a manca deoarece I se pare mai usor sa isi ghideze mana cu mancarea cu ajutorul celeilalte maini.

Dupa ce va intelege bebelusul acest lucru vei observa ca sansele de a rata gurita cand duce mancarea la ea sunt tot mai mici.

In primele faze copilasii isi pot folosi manutele pentru a le tine pe gura in timp ce mananca. Dupa ce va invata copilasul sa isi tina buzele inchise acest obicei va disparea usor, iar cel/ea isi va folosi mainile mult mai util pentru a le umple cu mancare si a duce la gurita urmatoare imbucatura.

La aproape noua luni copilasul care a urmat metoda BLW va putea sa isi foloseasca aratatorul si degetul mare pentru a ridica bucatele mici de mancare intre ele si a le duce la gurita.Va putea de asemenea sa gestioneze si mancarea mai subtire, astfel ii puteti oferi iaurt sau humus cu baghete subtiri pe care le poate inmuia in iaurt si apoi duce la gurita. Este bine sa ii oferi copilasului posibilitatea de a gestiona diferite tipuri de mancare si texturi de alimente (cu exceptia celor care ar putea duce la inec de tipul alunelor) si chiar sa ii lasi cat mai mult optiunea de a gestiona singur mancarea. Astfel daca inca nu poate pune singur bagheta in iaurt poti sa ii pui tu bagheta in iaurt si apoi sa ii oferi bagheta cu iaurt sa manance de pe ea

“Vorbim adesea despre a-i da copilasului mancare, insa in baby led weaning, bebelusului i se ofera mancarea […] pentru ca mai apoi el sa aleaga ceea ce va face cu ea. Poate o va mirosi, o va rasuci, o va strange, o va arunca, o va duce la gurita; este decizia copilului daca o mananca sau nu. 

Este adesea tentant sa ii pui copilasului mancare in gurita, in locul lui, dar acest lucru nu doar ca il priveaza pe copil de o descoperire proprie, ci este si periculos pentru el, punerea bucatelelor de mancare in gura copilul este un risc de inecare pentru el. Cand alege copilasul de pe masa el va sti ce sa aleaga sa puna in gurita si incercati sa evitati sa ii dati din mana dumneavoastra mancarea ci lasati-l/o sa aleaga de pe masuta lui sau din farfurie singur(a) ce doreste.

Baby led weaning functioneaza cel mai bine daca parintii “ne tinem mainile acasa”. Cu cat ai mai multa incredere in copil si accepti ideea ca va intelege mancarea in ritmul sau, cu atat mai repede acesta va reusi sa invete si va devein mai increzator in el.

Este important sa nu ii oferiti copilasului mancarea prea calda, iar daca toata familia este déjà la masa si mananca incercati sa ii puneti farfuria goala copilasului la racit in frigider, apoi puneti pe ea mancarea pentru a grabi racirea. Altfel copilasul ar dori sa inceapa sa manance si sa exploreze asemeni celor din jur dar devine frustrat de caldura mancarii.

Cat de multa mancare ii oferim?

Cand incepeti autodiversificarea, cel putin in primele saptamani, o mare parte din mancarea oferita va ajunge pe jos, pe scaunel sau in hainele copilului. Asta deoarece, la inceput, copilasul isi pune in gurita o bucata dar o molfaie si nu o inghite. Asta daca reuseste sa o duca la gurita. In primele zile s-ar putea sa vrea sa se joace cu mancarea minute in sir, sau sa se plictiseasca foarte repede.

Cei mai multi dintre copii prefera sa analizeze fiecare bucatica din farfurie, pe rand, apoi sa o ia de la capat intorcandu-se la o bucatica pe care déjà o testasera. Este absolut normal.

Tineti minte ca la acest stadiu de dezvoltare copilasul isi ia toti nutrienti necesari din laptele matern.

Chiar si cand va incepe sa inghita din mancarea oferita, copilul tot va arunca pe jos, va imprastia si se va juca cu mancarea din farfurie. O parte din aceste lucruri copilasul le face cu un scop – acela de a invata – altele le va face pentru ca nu are inca maturitatea/coordonarea necesara pentru a tine mancarea bine in manuta.

Sfatul este sa ii oferiti copilasului trei feluri de mancare diferite la masa, spre exemplu o bucata in forma de dreptunghi (sau deget “finger food”), o floret de broccoli si altceva ce mancati la masa de familie.  
Diversitatea are rolul de a capta atentia copilasului, un singur fel de mancare la o masa risca s ail plictiseasca in timp. Fiti pregatit sa aveti mai multe bucati dintr-un fel de aliment pentru a-i inlocui bucata scapata pe jos. In acelasi timp, nu este indicat sa “umpleti” farfuria copilasului cu multe tipuri de alimente pentru ca il vor confuza. Fiti atenti la modul in care bebelusul  gestioneaza mancarea pentru a stabili cate feluri de mancare puteti pune pe farfuria lui.

Cu timpul va arunca tot mai putina mancare si va duce la gurita tot mai multa, iar astfel veti vedea si cata mancare este nevoie sa ii pregatiti la o masa. Fiti atenti! Puteti cadea usor in capcana “cat trebuie sa manance copilul” si sa decideti pentru el cat este nevoie sa manance, iar acesta NU este scopul autodiversificarii/BLW-ului.  Este burtica copilasului si el stie cat are nevoie sa manance.

Mananca tot sa cresti mare 

Cel mai adesea ni s-a spus in copilarie sa mancam tot din farfurie, cu diverse motivatii, insa acest lucru nu ar trebui sa ii priveasca pe bebelusi, studiile aratand ca un astfel de comportament in copilarie duce la adulti cu probleme de control al greutatii. Prin urmare este important sa nu incerci sa il convingi pe bebelusul sa manance tot din farfurie. Copilasul ar trebui lasat sa manance cat de mult sau de putin doreste din mancarea pe care a primit-o in fata pentru ca stie de cat are nevoie.

Daca a mancat tot ofera-I mai mult sau altceva si atunci are ocazia sa refuze. Poate da din cap in semn ca nu mai vrea sau sa arunce bucatica cu bucatica mancarea pe jos.

Refuzul de a manca 

Daca bebelusul refuza un anumit aliment sau tip de mancare este pentru ca nu are nevoie de el la acea perioada, va fi tentat probabil mai tarziu sa o manance peste o anumita perioada de timp.

Sfatul oferit pe tot parcursul capitolului este de a-I oferi mancare copilasului asemeni celorlati membrii ai familiei si nu de a gati separate pentru el, macar o parte din mancare sa fie identical la copil si la familie. Cu mentiunea ca mancarea oferita sa fie sanatoasa, iar copilasul la inceputul mesei sa fie spalat pe maini.

Aveti grija la acest aspect!

Ocazional, copilasul poate tine o bucatica din mancare in obrajor chiar la finalul mesei.  Asta se intampla in general pana sa invete cum sa isi foloseasca limba pentru a duce dintre dinti si de la gingii, obraz bucatile de mancare.

Pentru a fi siguri ca este ok, dupa terminarea mesei, inainte de a incepe joaca sau somnul, puteti verifica daca mai are in gurita “ascunsa” o bucatica de mancare. Puteti face acest lucru printr-un joculet spunandu-I sa deschida gurita sau chiar intrand in joc si deschizand-o pe a voastra, iar daca este mai mare ii puteti spune sa puna degetelul la obrajor sa vada daca este ceva acolo.

Cum il ajut sa invete?

Bebelusii adora sa imite prin urmare este important sa mancam la aceiasi masa cu ei si de preferat mancarea pe care le-o oferim, cat mai des posibil. Vei vedea ca va prefera mancarea din farfuria parintelui, chiar daca are in farfuria lui acelasi lucru!

Vorbeste cu bebe despre mancarea din farfurie, spune numele fructului de exemplu, descrieti culorile, textura, locul de unde ati cules-o sau cumparat-o, cine a trimis-o (bunica de exemplu).

Invatatul prin imitatie presupune ca mai intai sa observe cum se face de catre altii, apoi sa faci la randul tau si chiar sa gresesti. Este important sa il lasati pe bebelus sa gestioneze el singur mancarea. Deci nu sa ii oferiti mai mult ajutor decat are nevoie. 

Pana la urma, pentru copil o bucata scapata pe jos nu este un esec, iar alta dusa la gurita nu este un success, toate fac parte din “experimentarea” mancarii.  Incercarea de a-l ajuta pe copil poate sa il distraga de la procesul invatarii in sine. Daca va avea nevoie de ajutorul tau ca parinte, copilul te va anunta. Cei mai multi dintre copii prefera sa gestioneze mancarea pe cont propriu.

S-ar putea sa observe ca bebelusul “gagaie” ocazional cand ia mancarea in gurita si incearca sa o inghita in special la inceput in primele saptamani. Acest lucru nu trebuie sa va sperie si nu ar trebui sa opriti copilul deoarece este parte din procesul de invatare si astfel copilasul intelege exact cata mancare sa puna in gurita si cum sa o introduca incat sa nu mearga gresit fara a o mesteca.

Va renunta sa mai “gagaie” in cateva saptamani, pe masura ce va invata cum sa controleze acest aspect.Daca priviti mesele asemeni unor oportunitati de invatare si nu de hranire propriu-zisa, la inceput, veti descoperi ca nu este nevoie sa le limitati un program sau sa aveti doar una sau doua mese pe zi de BLW.  Cu cat are mai mult ocazia sa exerseze, cu atat va reusi mai repede bebelsuul sa descopere cum sa se hraneasca singur. 

Ne putem astepta la frustrarile unui bebelus in special la inceputul autodiversificarii cand acesta doreste sa faca mai mule lucruri cu mancarea decat reuseste. Daca nu este vorba de un bebelus flamand, care de fapt are nevoie de masa lui de lapte, o parte din problem se pot datora felului in care arata mancarea: poate fi taiata intr-un mod care nu ii permite copilului sa o tina in mana sau ii aluneca din manuta. Chiar daca este ceva firesc sa fie frustrate, bebelusii trec peste etapa aceasta intr-o saptamana sau mai putin, asa cum ar face-o cand primesc o jucarie noua.

Cat dureaza masa?

Bebelusii au nevoi e de timp sa exploreze mancarea. Ar putea sa le ia chiar 40 de minute la inceput sa “termine” masa. […] Este important sa ii lasi bebelusului timp pentru ca el mesteca pe indelete. De asemenea, in timp, el descopera cand i se umple burtica si invata ca este satul.

Sa stai pe margine si sa il lasi pe copilasul sa experimenteze poate fi cea mai grea parte din BLW. Poti fi linistit pentru ca aceasta perioada nu va dura o vesnicie, ci doar cateva saptamani. 

Masa impreuna 

Mai multe info din experienta mea gasiti in acest articol despre masa si importanta ei pentru autodiversificare.

S-ar putea sa va intereseze si un ghid de autodiversificare pe scurt - inspirat de Gill Rapley.

Laptele matern, lichidul de aur al speciei umane

Sursa foto: www.kiddyshop.ro

Despre alaptarea fireasca si plina de minuni pentru copilas in cateva randuri citand studii internationale de specialitate.

Breastfeeding your child past infancy is NORMAL

• The American Academy of Pediatrics recommends that “Breastfeeding should be continued for at least the first year of life and beyond for as long as mutually desired by mother and child… Increased duration of breastfeeding confers significant health and developmental benefits for the child and the mother… There is no upper limit to the duration of breastfeeding and no evidence of psychologic or developmental harm from breastfeeding into the third year of life or longer.” (AAP 2012, AAP 2005)

• The American Academy of Family Physicians recommends that breastfeeding continue throughout the first year of life and that “As recommended by the WHO, breastfeeding should ideally continue beyond infancy, but this is not the cultural norm in the United States and requires ongoing support and encouragement. It has been estimated that a natural weaning age for humans is between two and seven years. Family physicians should be knowledgeable regarding the ongoing benefits to the child of extended breastfeeding, including continued immune protection, better social adjustment, and having a sustainable food source in times of emergency. The longer women breastfeed, the greater the decrease in their risk of breast cancer.” They also note that “If the child is younger than two years of age, the child is at increased risk of illness if weaned.” (AAFP 2008)
• The Academy of Breastfeeding Medicine affirms breastfeeding beyond infancy as the biological norm. “The average age at weaning ranges anywhere from six months to five years… Claims that breastfeeding beyond infancy is harmful to mother or infant have absolutely no medical or scientific basis,” says Arthur Eidelman, MD, president of the Academy of Breastfeeding Medicine.  “Indeed, the more salient issue is the damage caused by modern practices of premature weaning.”  The global organization of physicians further notes that “Human milk contains nutrients, antibodies, and immune-modulating substances that are not present in infant formula or cow’s milk. Longer breastfeeding duration is further associated with reduced maternal risks of breast cancer, ovarian cancer, diabetes, hypertension, obesity, and heart attack.” (ABM 2012)

• A US Surgeon General has stated that it is a lucky baby who continues to nurse until age two. (Novello 1990)

• The World Health Organization emphasizes the importance of nursing up to two years of age or beyond (WHO 1993, WHO 2002).

• Scientific research by Katherine A. Dettwyler, PhD shows that 2.5 to 7.0 years of nursing is what our children have been designed to expect (Dettwyler 1995).

References [see also position statements supporting breastfeeding]

MOTHERS also benefit from breastfeeding for a longer duration

• Extended nursing delays the return of fertility in some women by suppressing ovulation (References).

• Breastfeeding reduces the risk of breast cancer (References). Studies have found a significant inverse association between duration of lactation and breast cancer risk.

• Breastfeeding also reduces the risk of ovarian cancer (References), uterine cancer (References), and endometrial cancer (References).

• Breastfeeding protects against osteoporosis. During lactation a mother may experience decreases of bone mineral. A nursing mom’s bone mineral density may be reduced in the whole body by 1 to 2 percent while she is still nursing. This is gained back, and bone mineral density may actually increase, when the baby is weaned from the breast. This is not dependent on additional calcium supplementation in the mother’s diet. (References).

• Breastfeeding reduces the risk of rheumatoid arthritis (References).

• Breastfeeding reduces the risk of cardiovascular disease (References).

• Breastfeeding has been shown to decrease insulin requirements in diabetic women. There is also a decreased risk of Type 2 diabetes mellitus in mothers who do not have a history of gestational diabetes (References).

• Breastfeeding moms may lose weight easier (References).

Sursa pentru informatiile de mai sus si linkuri la References gasiti aici: http://kellymom.com/ages/older-infant/ebf-benefits/

Pentru consultanta in alaptare puteti sa apelati la organizatia La Leche Leagu Romania, prin Roxana Dudus. Mai multe pe blogul Roxanei aici: http://atasatlasanulmamei.blogspot.ro/2013/01/la-doua-aniversare.html

Masa in familie este cheia de aur in autodiversificare

Va mai amintiti cum luati masa in familie in copilarie? Era un moment fericit? Era o traditie sau se intampla pe fuga doar din cand in cand. Poate nu era o traditie acasa la voi dar, cu siguranta ati intalnit-o in familia prietenilor sau cand mergeati in vacante la bunici.
Ei bine, as vrea sa luati in considerare faptul ca acest obicei va poate ajuta copilasul sa fie unul cu adevarat interesat de mancare prin urmare sa fiti acea mama fericita al carui copil mananca, atat cat simte el nevoia hrana solida.
Acest blog si ideile despre care va vor scrie pornesc din experienta personala si de la visul meu in care noi toti oamenii invatam sa retraim frumos. Studiile recente realizate in Marea Britanie arata importanta obiceiurilor bune deprinse in alimentatia copilului si a autodiversificarii (baby led weaning-ului) si cum astfel se pot combata ulterior bolile de stomac, obezitatea sau chiar diabetul infantil. Va vorbesc despre autodiversificare, un concept traditional de alimentatie cu hrana solida a bebelusului cu multiple beneficii pe termen lung pentru copil si familie.

Masa in familie presupune sa ne asezam chiar asa la o masa si sa mancam impreuna, o hrana sanatoasa, noi parintii si bebelusul.
Daca faceti deja asta cu bebelusul este minunat, daca inca nu o faceti, poate v-ati gandit ca exista o alternativa la imaginea mamei cu lingurita de pireu in fata scaunelului copilului. :-) 

Sa o luam cu inceputul. Cand masa este gata pregatita si asezata, puteti pune copilasul in scaunul sau sau poate la inceput in bratele mamei daca nu aveti scaunelul in casa, sunteti la bunici de exemplu.
Meniul Comun pentru toti membrii familiei este o regula de aur pentru succesul mesei in familie si al diversificarii.
Astfel, ideal este sa preparati o masa in care fiecare membru al familiei sa aiba in farfurie aceleasi lucruri in format similar legumele, proteinele, pastele/orezul etc cat mai sanatos pentru a le putea oferi si copilasului. 

Adaptati meniul familiei la copil si veti invata sa mancati mai sanatos, veti reusi sa reduceti chiar excesul de kilograme si va veti bucura de un nou stil de viata: fara chipsuri, mezeluri sau cola. Nu este simplu, dar merita sa investiti energie si timp si chiar sa va surprindeti cu noi idei de meniu!

Ce rol are masa in familie cand incepeti autodiversificarea?

1. Copilul invata astfel ce inseamna obiectele din farfurie: rolul + numele lor. Parintii ii arata bebelusului prin exemplul personal care este rostul mancarii din farfuria lui si il ajuta sa faca primul pas spre diversificarea naturala si totodata primul si cel mai important pas spre o masa fara zumzet de jucarii si lacrimi.
2. Bebelusul invata sa mestece  observandu-va pe voi parintii cum mestecati hrana, cum folositi tacamurile, cum purtati o conversatie.  Opinia generala este sa nu ii oferim copilasului alimente solide, ci doar pasate pana are dinti sa mestece, un lucru diferit de la un copil la altul si fara o baza solida stiintifica. Copilasul nu are nevoie de dinti sa mestece mancarea, acest lucru poate fi realizat cu usurinta cu gingiile, dar in ritmul fiecarui individ.
3. Acest tip de masa in familie ajuta sa se dezvolta o armonie intre minte si trup. Creierul bebelusului asezat la masa decodifica mesajele in timp ce mananca singur prin autodiversificare si afla ce inseamna masa si rolul ei pentru trup (organele trimit stimuli la creier si acesta leaga informatie cu scopul de hranire a corpului), copilasul singur va duce la gurita mancarea, un morcov fiert sau brocoli, sa spunem. 
Ultimul pas prin imitatia masticatiei se creaza in gura bebelului saliva - o substanta extraordinar de importanta intr-o digestie sanatoasa. 
Toate aceste lucruri NU se intampla atunci cand hraniti bebelusul cu pireuri sau alimente pasate.
4. Masa in familie ne invata sa avem rabdare si respect pentru toti membrii casei indiferent de varsta.

S-ar putea sa va fie de folos sa stiti

• Copilasul poate mananca mai incet decat restul familiei si de multe ori pofta ii vine mancand. Astfel, el va fi asteptat si respectat cu adevarat pentru alegerile lui. Parintii nu vor strange masa pana copilul nu termina de mancat.  
• Mama/Tata/Bunica/Bona ramane langa copil pana termina de mancat si il supravegheaza, eventual mai mananca la randul ei/lui daca nu a terminat masa bebelusul. Evitati pe cat posibil sa incepeti spalatul vaselor, stersul pe jos sau vorbitul la telefonul mobil in timpul mesei copilasului!
• Vorbiti-i copilasului despre ceea ce mananca si chiar povestiti-i despre legume si fructe cum apar in gradina (o povestioara cu bunica la tara sau cu doamna de la piata de unde le-ati cumparat cu o zi inainte, lucruri familiare spuse pe un ton cald) toate informatiile il vor ajuta sa decodifice mai repede lumea din jur si astfel sa vorbeasca cu pasi repezi.
• Tot mai multe studii arata ca mizeria de pe mainile copiilor are parti bune la nivel celular permite constructia pielii, a anumitor bacterii sanatoase si ii ajuta pe copii sa intelaga psihic materia din jurul lor. Din toata inima va rog parinti si bunici sa nu stergeti excesiv pe maini si fata in timpul mesei - si murdaria este o experienta pozitiva pentru el, de fapt punand mainile in mancare copilul invata lucruri noi. 
• Bucatelele in plus. Incercati sa aveti mereu mancarea in plus la indemana pentru a-i oferi copilasului in plus daca le-a aruncat pe jos/scapat din masa 
• Oferiti apa la nevoie copilasului. Despre cum faceti asta in autodiversificarea aici
• Bebe nu mananca azi si maine. Poimaine e noua zi! Acceptati ca sunt zile cand meniul pregatit nu i se potriveste nevoilor organismului (este bolnav, este in eruptie dentara, vrea joaca, a schimbat mediul, lipseste unul dintre parinti, a inceput cresa/gradinita, are o enterocolita si vomita, are raceala si il doare gatul sau alt motiv) si nu luati refuzul copilului de manca in tragic sau cu vinovatie. Poate credeti ca nu gatiti bine sau ca ati gresit urmand aceasta metoda, incepeti prin a nu va judeca. Este important sa intelegem ca bebelusul stie cat are nevoie sa manance. E important sa aveti nu atat un copil grasut si frumos cum spuneau bunicile la tara, cat un bebelus care a inteles ce rol are mancarea si isi cunoaste corpul.

Mai multe despre cum incepeti autodiversificarea aici.


Poate ati auzit de ore de masa de la pediatru sau de asa da/asa nu. 
Dar cred ca pediatrul nu ar avea o problema cu faptul ca este bebe la masa cu toata familia si invata sa fie o parte a acestui ritual antic si totusi atat de important. Cum ar fi sa nu uitam 
sa luam masa impreuna sa ne bucuram unii de alti si de un meniu sanatos?
In urmatoarele postari voi incerca sa gasesc timpul pentru a scrie mai mult despre masa in familie si cum poate ea veni in sprijinul copiilor mai mari care refuza sa manance. 
Cu drag, va imbratisez pe toti cititorii blogului Diversificarii naturale!

Tratamentul cu mere la copii si adulti

Va propun sa cititi cate minunatii poate face un mar pentru noi cei mari si pentru copiii nostri. Si daca ati ajuns pe acest blog cautand informatiile necesare autodiversificarii va invit sa cititi mai multe aici. 

Merele superalimente de toamna

Cu ce sa incepeti diversificarea copilasului in prag de toamna sau primavara cand fructele de sezon lipsesc?
Daca alegeti sa incepeti primele mese ale bebelusului cu un fruct trebuie sa stiti ca marul este cel mai usor tolerabil de organismul uman. 

Vechimea fructului in consumul crud il face sa fie extrem de bine tolerat de corpul nostru, iar in plus trebuie sa stiti ca are atat efect anti diaree, cat si anti constipatie (veti citi mai jos in ce formula).
In plus, marul este un produs local si accesibil in acest sezon rece, in final dar nu lipsit de importanta este extrem de bogat in vitamine necesare cresterii si dezvoltarii sistemului nervos, ochilor, pielii. 
Pentru aroma sa placuta si varietatea de gusturi.

Despre continutul in vitamine

Mărul ca fruct conţine, în funcţie de soi sau varietate, 83-93% apa. S-au identificat până în prezent zaharuri reducătoare (7-16%), celuloză (în coajă), zaharoză, pentozane (poliglucide), lignine, acizi organici liberi şi combinaţi, pectine, materii grase, protide, taninuri, săruri de Ca, Na, Fe, K, P şi — în cantităţi mai mici — Si, Al, Mg, Mn, S, Co etc.
Merele conţin pe lângă vitami-nele A, B, C şi vitamina PP în partea externă a fructului. De remarcat este faptul că în coaja fructului se află de două ori mai mult acid pantotenic şi de două ori mai multă vitamină C decât în pulpă.
Despre aceste vitamine am scris pe larg in articolul "Alimentele bogate in vitamine B, inspiratia naturii in prag de toamna".

Terapia cu mere

Datorită acidităţii moderate, merele ajută digestia, provocând prin act reflex o importantă creştere a secreţiei salivare şi gastrice.
Merele consumate cu coajă sunt uşor laxative şi absorbante ale toxinelor şi microorganismelor la nivelul intestinului, care sunt înglobate în celuloza şi pectinele pe care le conţin, care nu sunt iritante şi care se elimină. 

Tratamentul natural al diareei la copii, merele un super aliat
La copii, merele rase curăţate de coajă — alături de morcovi — reprezintă un tratament eficace în diareile acute şi cronice, spune acad. prof. dr. Ovidiu Bojor.  El propune doua retete simple de tratament natural:
- Mere rase, contra diareilor la copii 1/2 kg-1 kg pe zi in functie de greutate si varsta, la cele 5 mese.
- Decoct dintr-un măr tăiat în bucăţele în 1/2 1 apă, fiert la foc încet până se reduce la jumătate; se îndulceşte şi se bea seara înainte de culcare.
 
Tratarea constipatiei la copii cu merePotrivit lucrarilor acad. prof. dr. Ovidiu Bojor pentru copii este de mare ajutor acest sirop laxativ:
Se pun impreuna suc de mere şi zahăr în parţi egale; se fierbe la foc încet până la consistenţă siropoasă, luându-se câte 2 linguri înainte de fiecare masă. Indicat copiilor peste un an prin prisma faptului ca reteta contine zahar.


Tratamentul natural al tusei la copii  (cu mere)
Este cunoscută în medicina populară utilizarea merelor pentru efectele lor asupra afecţiunilor pectorale, favorizând eiiminarea secreţiilor bronşice.Sirop pectoral pentru copii:

Intr-un va se pun in parti egale suc de mere şi zahăr. Amestecul se fierbe la foc încet până la consistenţă siropoasă, luându-se câte 2 linguri înainte de fiecare masă. Indicat copiilor peste un an prin prisma faptului ca reteta contine zahar.  

Marul - aliment anti stres si calmant
Asupra sistemului nervos au o acţiune calmantă, considerându-se că un măr mâncat seara, la cutcare, uşurează somnul.
Alte beneficii ale merelor:
Acţiunea diuretică a merelor este evidentă, dar mai importantă este eliminarea masivă pe aceasta cale a acidului uric, ceea ce le face utile nu numai în afecţiunile renal. 
Totodata pentru noi, adultii, ele ajuta preventiv şi curativ  in hipertensiunea arterială, ceea ce, combinat cu proprietatea pe care o au de a micşora concentraţia colesterolului în sânge, justifică recomandarea lor în ateroscleroză. 
Am putea fi vesnici frumosi si tineri mancand cateva mere pe zi? 
Cercetatorii spun ca da deoarece merele nu doar ca intră în dieta pentru combaterea obezităţii dar mai sunt considerate utile în multe dintre neplăcerile pe care le aduce cu sine vârsta înaintată.
Tratamentul durerilor de urechi Medicina populară recomandă aplicaţii calde de fructe fierte, în dureri de urechi.

Cum preparam decoctul de mere?
Decoctul se prepara din mere uscate şi bine mărunţite, o lingură la o cană, luându-se 3-5 căni pe zi îndulcite.

Ghid de autodiversificare pe scurt sau Start la Baby Led Weaning

Gill Rapley - autoarea popularei cartii Baby led weaning (tradusa in Romania in mai 2015 cu numele "Diversificarea naturala" si promotoarea metodei hranirii copilasilor fara pireuri si a sigurantei si necesatatii acestei metode pentru o viata sanatoasa a copiilor - pe larg la rubrica ce este autodiversificarea - propune un ghid scurt Baby led weaning (BLW) cu principalele intrebari pe care ni le-am putea pune inainte de a DA O SANSA metodei:

Sunteti in casa noastra si parcurgem impreuna aventura Diversificarii naturale

• Intelegerea ideii BLW, a naturaletii acestei abordari si a folosirii ei de mii de ani, cat si a beneficiilor pe termen lung pentru copil
• Intelegerea aspectelor legale de alaptarea copiilor si diversificare
• De ce nu se ineaca copilasul in BLW (una dintre principalele temeri)
• Asigurarea unei nutritii corespunzatoarea in cadrul autodiversificarii copilasului (BLW) - nu junk food, prajeli, nu mancare de tip fast food la copii.
• Importanta alaptarii si cum ii oferim apa copilasului in cadrul autodiversificarii
• Do's and Dont's /Ce sa facem, ce sa nu facem

Guidelines for implementing a baby-led approach to the introductionof solid foods – updated, June 2008\

Textul este in limba engleza si se va deschide un document PDF. 

BROSURA autodiversificarii in limba engleza o veti gasi la adresa:

http://www.rapleyweaning.com/assets/blwleaflet.pdf

Puteti citi pe acest blog urmatoarele articole in care sunt prezentate ideile BLW si rezumatul cartii scrise de Gill Rapley impreuna cu experienta familiei mele:

Despre frumoasa experienta a autodiversificarii in partea 1 si in partea 2. 

Organizatia Mondiala a Sanatatii (OMS) sustine aceasta metoda de nutritie pentru copii (este pus in discutie numele pentru a se intelege ca este vorba de diversificare si nu intarcare-weaning) . Astfel, OMS este in curs de a o numi in materialele sale pentru promovarea nutritiei sanatoase si a alaptarii extinse la copii.

Aceasta pagina a fost updatata in iunie 2015.

Interviu despre alaptare cu dr. Jack Newman

Pe 2 august, in cadrul Conferintei prilejuite de SIA 2012  va fi facut public acest interviu cu dr. Jack Newman.  Doctor pediatru cu o vasta experienta, promotor al alaptarii, fondator al primei clinici de alaptare, dr. Jack Newman a realizat un interviu pentru toate mamele din Romania.

Este extraordinar ca l-am avut in tara pe acest om si cred ca este si meritul Asociatiei pentru Nastere Naturala si Alaptare.

Interviul are o durata de aproximativ 7 minute si este subtitrat in limba romana. 

"Cred ca e important de subliniat faptul ca atunci cand mama nu alapteaza exista anumite riscuri atat pentru ea, cat si pentru bebelus" Dr. Jack Newman.

sau link-ul interviului aici :  http://www.youtube.com/watch?v=JqGDGCHErgI&feature=youtu.be

Stiu ca alaptarea este un subiect delicat si uneori nu putem vorbi despre asta pentru a nu ne supune la un sentiment de vinovatie si explicatii prietenele sau poate chiar mamele, in anumite cazuri, care nu au reusit sa alapteze desi si-au dorit. 

Dr. Jack Newman scrie un articol interesant si are un punct de vedere argumentat excelent pe aceasta tema. Articolul este tradus pe site-ul www.laptematern.ro iar linkul este aici  

Pentru ca se poate intampla sa nu functioneze acest site (tocmai mi-a scris google si mozilla inainte sa intru pe site faptul ca eu nu imi doresc de fapt sa intru pe acest site pentru ca nu este sigur fiind raportat pentru continutul sau) voi publica doua fragmente din articolul scris de Dr. Jack Newman  inceputul si o parte din sfarsit cu rol informativ.

"Unul din cele mai puternice argumente pe care îl oferă unii profesionişti din domeniul sănătăţii, agenţiile guvernamentale şi producătorii de lapte praf pentru copii, pentru a nu promova şi susţine alăptarea este acela că “nu trebuie să facem mama să se simtă vinovată pentru că nu alăptează”. 

Chiar şi unii consilieri în alăptare sunt dezarmaţi de acest truc “a nu face mama să se simtă vinovată”. Pentru că, într-adevăr, acesta nu este decât un truc. Este un argument pentru a distrage atenţia de la lipsa de cunoştinţe şi de înţelegere a profesioniştilor din domeniul sănătăţii cu privire la alăptare. Acest lucru le permite lor să nu se simtă vinovaţi pentru ignoranţă lor în ceea ce priveşte ajutorarea mamelor pentru a depăşi dificultăţile ce intervin în alăptare, care ar fi putut fi depăşite şi, de obicei, care ar fi putut fi prevenite, în primul rând, dacă mamele nu ar fi fost aşa de subminate în încercările lor de a alăpta. Acest argument, pare, de asemenea, a permite companiilor care produc lapte praf pentru copii şi profesioniştilor din domeniul sănătăţii să ofere literatură şi mostre de lapte praf femeilor însărcinate şi proaspetelor mame fără nici un sentiment de vinovăţie, deşi este fost bine demonstrat că acestea, literatură şi mostrele, scad rata şi durata alăptării." [...]

"Deci, cum ar trebui să sprijinim alăptarea?

Toate femeile însărcinate şi familiile lor trebuie să cunoască riscurile hrănirii cu lapte praf.Toate ar trebui să fie încurajate să alăpteze şi toate ar trebui să obţină cel mai bun sprijin disponibil pentru a începe alăptarea imediat ce bebeluşul se naşte.Pentru că toate bunele intenţii din lume nu vor ajuta o mamă care are răni teribile la sâni din cauza unei proaste apucări a sânului de către bebeluş. Sau o mamă căreia i s-a spus, aproape întotdeauna în mod necorespunzător, că ea trebuie să oprească alăptarea din cauza administrării unor medicamente sau a unei boli.Sau o mamă a cărei producţie de lapte încă nu s-a stabilit din cauză că ea a primit informaţii greşite. Majoritatea mamelor eşuează în alăptare din cauza proastei consilieri a unor profesionişti din domeniul sănătăţii, acesta fiind, de multe ori, singurul motiv! În cazul în care mamele obţin informaţii despre riscurile hrănirii cu lapte praf şi decid să-şi hrănească bebeluşii cu lapte praf, atunci înseamnă că au luat o decizie informată.Aceste informaţii nu ar trebui să provină de la companiile care produc laptele praf, cum se întâmpla de obicei.Pamfletele companiilor oferă anumite avantaje ale alăptării şi apoi implică faptul că şi laptele lor praf este aproape, de fapt, la fel de bun ca laptele matern.În cazul în care mamele obţin cel mai bun ajutor posibil în alăptare şi găsesc că alăptarea nu este pentru ele, nu-i nici o supărare. Este important de ştiut că o mamă poate trece cu uşurinţă de la alăptare la biberon. În primele zile sau săptămâni fără nici o problemă prea mare. Dar nu acelaşi lucru este valabil şi pentru trecerea de la biberon la alăptare. Este adesea foarte greu sau chiar imposibil, deşi nu întotdeauna. În cele din urmă, cine se simte vinovată că nu a putut alăpta? Nu femeia care face o alegere informată, de a trece la biberonul cu lapte praf. Este femeia care a vrut să alăpteze, care a încercat, dar nu a putut să alăpteze. Pentru a preveni acest sentiment de vinovăţie al mamelor, pentru că nu au alăptat, este necesar, nu să se evite promovarea alăptării, ci promovarea alăptării cuplată cu sprijin bun, cunoştinţe multe şi ajutor iscusit."