Am
decis sa scriu despre aceste vitamine pentru ca le veti regasi in
fructele de sezon, in legumele de toamna, toate ne pregatesc pentru
iarna sistemul nervos si corpul de la piele la ochi si par.
Toate
aceste informatii mi-au fost caramizi esentiale in a intelege ce imi
lipseste in dieta si cum pot sa imi "organizez" putin meniul pentru a ne
simti mai bine toata familia, mai ales cand eram extrem de obositi.
Cercetatorii in alimentatie au descoperit in urma cu un secol modul de functionare a grupului de vitamine despre care am scris astazi pe baza faptului ca acest "grup" era intalnit in diverse
vegetale sau produse animale si ele, in "grupul de vitamine" actionau in acelasi sens si se ajutau
reciproc, se completau si in final faceau parte dintr-un ansmablu nedisociabil.
Astfel sa va imaginati ca a luat nastere “complexul vitaminic B”
care se va dovedi indispensabil metabolismului celular (respiratie, nutritive,
asimilare).
O notiune capitala
recunoscuta stiintific este modul in care aceste vitamine coexista in
natura!
Fiecare vitamina din
complexul B nu pare sa aiba valoare si sa isi dea contributia maxima decat daca
este administrata impreuna cu semenele ei. Fiecare pare sa joace, fata de
celelalte, un rol de catalizator si totodata de reglementare. Ele se
completeaza unele pe altele in diversele lor functii.
Aici intervine minunea
naturii si echilibrul din fiecare planta – floare – frunza – fruct – samanta.
Profesorul
dr. Jean Valnet in cartea sa "Tratamentul bolilor prin
fructe, legume si cereale" transmite un exemplu in acest sens: "daca
vitamina C nu poate vindeca, numai ea, un scorbut hemoragic, in schimb sucul de
lamiae este in stare intrucat poseda deopotriva vitamina P, a carei actiune
asupra permeabilitatii capilare s-a dovedit capital. De aceea vitamina P a
devenit vitamina C2."
Si acum sa intelegem mai bine ce inseamna aceste vitamine.
Vitamina B1 sau antiberica-berica sau aneurina, sau tiamina
(hidrosolubila) se gaseste in coaja grauntelor in cantitati foarte mari si in
cazul orezului, in variant nedecorticata.
Dar, daca suntem consumatori in special de faina alba si
orez decorticat ajungem sa fim privati de acest tip de vitamina. In plus, prin
consumul de zahar in exces se inhiba absortia vitaminei B1.
Este esentiala in echilibrul nervos, dar mai are si
rolul de oferi pofta de mancare. Totodata vitamina B1 ajuta sa activeze miscarile
intestinului (peristaltice).
Insuficientele de vitamina B1 produc nevrite, stari de
oboseala, dureri de cap, iritabilitate, ameteli, palpitatii si gafaieli.
Totodata prin aceasta lipsa se favorizeaza ulcerele stomacului, ulcerele gambei
si degeraturile.
Doza zilnica necesara este evaluate la 2-3 mg potrivit prof.
dr. Jean Valnet. Urmeaza sa mai consult si alte surse, insa, pentru orice
tratament recomand evident un consult
medical de specialitate.
In lucrarea profesorului Valnet se pune accentul pe tratamentul
natural cu B1 si se arata cum, de exemplu, doar vitamina B1 administrata
experimental nu a avut efect fara asocierea cu un mineral - magneziu, dar prin consumul de boabe de orez
nedecorticat, “care cuprinde tot ce ii este necesar organismului”, a fost
vindecata boala (beri-beri in acest caz).
ALIMENTELE BOGATE IN Vitamina B1 (continut in miligrame la suta de grame)
-
Semintele de grau, orz si de secara (1-2 mg la
100 de grame)
-
Faina de grau (0,36 la 0,5)
-
Orez grauntele intreg (0,5mg)
-
Orez grauntele curatat (0,03mg) ; Pelicula (2,3mg)
-
Cartoful (0,08 la 0,01)
-
Mazarea (0.36mg)
-
Drojdia (2,5 la 10)
-
Drojdia uscata (0,2mg)
-
Galbenus de ou (0,3 la 0,5)
-
Nuca (0,5mg)
- extras din cartea "Tratamentul bolilor prin fructe, legume
si cereale"
FIERBEREA duce la pierderi importante de vitamina B1 insa ea
este totusi mai putin sensibila termic comparative cu vitamina C.
Astfel ca pentru anumite boli, pot fi folosite prin infuzie
sau macerat la cald anumite plante cu efect therapeutic extraordinar prin
continutul de vitamina B1 si B2.
Dintre aceste 18 plante amintesc: pelinul, coacazul negru, fumarita, melisa,
menta, afin, rozmarinul, verbena, teiul. In majoritatea cazurilor, este vorba
de frunzele plantei folosite pe post de tratament dar pentru detalii mai
precise va recomand sa cititi cartile scrise de acad.prof. dr. Ovidiu Bojor si
acolo veti gasi fiecare planta tratata
individual cu informatie despre continutul ei si despre intrebuintarea terapeutica.
Vitamina B2 sau
riboflavina (hidrosolubila) o gasim in aceleasi alimente asemeni vitaminei B1: drojdii,
semintele de cereal, germeni de cereal, frunze de legume dar si in fructe
(mere, caise), in galbenusul de ou, in polen...Ambele vitamine se gasesc in laptele matern.
Importanta vitaminei B2 vizeaza fenomenele de reglare
celulara, actioneaza asupra metabolismului, exercita o actiune favorabila
asupra pielii si a mucoaselor si joaca un rol in echilibru intestinal.
Este un factor de crestere.
O gasim in muschi si in retina –
cu rol de adaptare vizuala la lumina.
Ce se intampla in corp cand avem lipsa de
vitamina B2?
Prof. dr. Jean Valnet explica: “carenta ei se observa la sugarul
hranit exclusiv cu lapte artificial, la adult in anumite situatii de tipul
convalescentei sau enterocolitelor si totodata o putem observa cu usurinta la
nivelul pielii.”
Un par tern si sfaramicios si unghiile casante, o stare de
oboseala, crampe musculare, tulburari vizuale – toate sunt simptome ale lipsei
de vitamine B.
Doza zilnica de vitamina B2 este intre 1 si 2 mg.
De exemplu
galbenusul de ou contine 0,25 de mg la 100 de grame, iar germenii cerealelor
intre 0,5 si 1,5 mg la 100g.
De retinut: vitamina B2 este mai putin sensibila la
caldura fata de vitamina B1.
Vitamina B3 sau PP (indicativul provine de la “pellagra
preventive factor”) sau antipelagroasa (la randul ei hidrosolubila)
Factor important in nutritia tesuturilor, ea participa la
metabolismul corpurilor grase si al zaharurilor. De asemenea, influenteaza inflamtia si digestia
Vitamina PP este prezenta in germenele de grau, in drojdii,
in invelisul graului si al orezului, in numeroase fructe si legume proaspete si
in polen.
Carenta ei atrage pelagra o boala caracterizata la inceput
prin oboseala rebela, prin triste si insomnii, urmata apoi de tulburari
digestive, uscaciunea pielii si finalizand cu nebuni pelagrica si tublburari
nervoase diverse ce preced moartea.
Semnele deficitului de vitamina B3 sunt lipsa de energie, diareea, insomnia, migrenele, memoria scazuta, anxietatea, sensibilitatea sau sangerarea
gingiilor, acnee, eczeme/dermitite.
Surse bune de Vitamina B3:
Ciuperci (4 mg), ton (12,9mg), carne de pui(5,2
mg), somon (7,0 mg), sparanghal (1,11 mg), varza (0,3 mg) carne de miel
(4,15 mg), macrou (5,0 mg), carne de curcan (5,5 mg), rosii (0,7 mg),
dovlecei (o,54 mg), conopida (0,6 mg), si germenii de grau (4.33 mg).
De retinut: vitamina B3 este distrusa de antibiotice, ceai, cafea si alcool. Pastilele anticonceptionale pot avea de asemenea un astfel de rol.
Vitamina B5 (acidul pantotentic) este implicata in productia de energie si in controlul metabolismului grasimilor, fiind totodata esentiala pentru sistemul nervos si pentru creier. Ajuta la producerea hormonilor antistres (corticosteroidieni) si la mentinerea sanatatii tegumentelor si a parului.
Semnele deficitului de vitamina B5 sunt: tremor muscular sau crampe, stare de apatie,
concentrare scazuta, senzatie de arsuri la picioare,greturi sau
varsaturi, lipsa de energie, stare de oboseala dupa un efort scazut,
stare de anxietate sau tensiune, scrasnirea dintilor.
Surse bune de vitamina B5 in alimente:
Ciuperci (2 mg), macris de balta (0,10 mg),
Broccoli (0.10 mg), germeni de lucerna (0,56 mg), mazare (0,75 mg),
linte (1,36Mg), rosii (0,33 mg), dovlecel (0,16 mg), avocado (1,07mg),
germeni de grau (1,1mg), seminte de floarea soarelui.
Este distrusa prin caldura si procesarea alimentelor, absortia ei fiind inhibata de alcool, cafea, ceaiul negru si stres.
Vitamina B6 (piridoxina) este esentiala pentru digestia si utilizarea proteinelor, functionarea creierului si producerea de hormoni.
Aceasta vitamina din complexul B este un diuretic si antidepresiv natural.
Vitamina B6 ajuta la controlul reactiilor alergice.
Semnele deficitului de vitamina B6 sunt reamintirea cu greutate a visurilor, retentie de
apa, tremuraturi ale mainilor, stare de nervozitate sau depresie,
iritabilitate, tremor sau crampe musculare, epuizare, descuamarea
tegumentului.
Vitamina B6 in surse alimentare:
Macris de balta(0,13 mg), conopida (0,20 mg),
varza (0,16 mg), piper (0,17 mg), banane (0,51 mg), dovlecci (0,14 mg),
broccoli(0,21 mg), sparanghel (0,15 mg), linte (0,11mg),fasole rosie
(0,44mg), varza de Bruxelles (0,25 mg), ceapa (0,10mg), seminte de nuci
(variabil).
Vitamina B12 sau ciancobalamina ne este necesara pentru utilizarea proteinelor, la transportul oxigenului in sange, pentru sinteza acidului dezoxiribonucleic (ADN) si este esentiala pentru functionarea nervilor.
Semnele deficitului de vitamina B12 sunt vizibile intr-un par rupt si tern, piele afecata de eczeme (dermatite),
hipersensibilitate a cavitatii bucale, stare de
instabilitate, anxietate sau tensiune, lipsa energiei, constipatie,
sensibilitate sau inflamatie musculara.
Cele mai bune surse alimentare de Vitamina B12 sunt:
Pestele de tipul sardine (25 mcg), ton(5mcg),
carnea de miel (urme fine), ouale (1.7mcg), crevetele (1mcg), branza de vaci
(5 mcg), laptele (0,3 mcg), carne de curcan sau pui (2mcg), branza (1,5
mcg).
Acest articol a fost updatat in iulie 2015.
