Bebelusul meu mananca bucuros sau despre autodiversificare partea a II-a

Am scris aici despre autodiversificare, mai exista alte articole similare  despre subiectul diversificarea naturala, cu bucati, finger food, la sase luni.

Sub ce forma oferim mancarea bebelusulii in Baby led weaning? La ce ore mananca? Cat ii oferim? Ce face cand plange?

In randurile urmatoare raspund pas cu pas.

Cheia BLW in primele luni este sa ii oferi copilasului mancarea intr-o forma pe care el o poate gestiona si apuca. Copilasii in varsta de sase luni si mai mult se folosesc de intreaga mana pentru a apuca mancarea de pe masa, abia peste cateva luni isi vor putea folosi degetele impreunate pentru a aduna bucatele mici de pe masa.

Astfel ganditi meniul copilasului incat el/ea sa poate prinde mancarea cu toata mana. Cand copilasul incepe masa pentru primele dati, scopul sau nu va fi foarte clar si atunci bucatile mai lungi, de forma unui deget au sanse mai mari sa fie prinse si directionate usor la gurita decat cele scurte. […]

Brocolli este ideal pentru a-l oferi la inceputul autodiversificarii pentru ca are déjà “maner” si poate fi apucat cu usurinta de copil. Tine-ti minte cand ii oferiti copilasului legume fierte ca acestea nu ar trebui sa fie prea moi deoarece el le va strange in manuta si devin pireu, iar el acumuleaza frustrari.

Un bebelus de circa sase sau sapte luni va apuca o bucata dintr-o leguma de pe masa o va duce la gurita, va musca din ea o bucatica si apoi poate o va arunca pe jos pentru a se indrepta spre altceva disponibil pe masa. Acesta nu este un semn ca nu ii place mancarea, ci mai degraba ca nu este capabil sa isi deschida mana cu scop sau sa se concentreze pe doua lucruri in acelasi timp.

Acest stadiu dureaza diferit de la un copil la altul, insa in general, la opt luni, copilasul va putea déjà sa duca in pumn mancarica la gurita si skillurile de apucare a mancarii se imbunatatesc. Veti observa cum apuca bucatile mici si cum le duce la gurita, iar acel “maner” de la inceput nu mai este necesar. 

Apoi ce urmeaza?

Dupa ce copilasul intelege cum poate apuca mancarea si o duce la gurita, trece de obicei prin faza in care isi foloseste doua maini pentru a baga in gurita mancarea. La inceput copilasul foloseste ambele maini pentru a manca deoarece I se pare mai usor sa isi ghideze mana cu mancarea cu ajutorul celeilalte maini.

Dupa ce va intelege bebelusul acest lucru vei observa ca sansele de a rata gurita cand duce mancarea la ea sunt tot mai mici.

In primele faze copilasii isi pot folosi manutele pentru a le tine pe gura in timp ce mananca. Dupa ce va invata copilasul sa isi tina buzele inchise acest obicei va disparea usor, iar cel/ea isi va folosi mainile mult mai util pentru a le umple cu mancare si a duce la gurita urmatoare imbucatura.

La aproape noua luni copilasul care a urmat metoda BLW va putea sa isi foloseasca aratatorul si degetul mare pentru a ridica bucatele mici de mancare intre ele si a le duce la gurita.Va putea de asemenea sa gestioneze si mancarea mai subtire, astfel ii puteti oferi iaurt sau humus cu baghete subtiri pe care le poate inmuia in iaurt si apoi duce la gurita. Este bine sa ii oferi copilasului posibilitatea de a gestiona diferite tipuri de mancare si texturi de alimente (cu exceptia celor care ar putea duce la inec de tipul alunelor) si chiar sa ii lasi cat mai mult optiunea de a gestiona singur mancarea. Astfel daca inca nu poate pune singur bagheta in iaurt poti sa ii pui tu bagheta in iaurt si apoi sa ii oferi bagheta cu iaurt sa manance de pe ea

“Vorbim adesea despre a-i da copilasului mancare, insa in baby led weaning, bebelusului i se ofera mancarea […] pentru ca mai apoi el sa aleaga ceea ce va face cu ea. Poate o va mirosi, o va rasuci, o va strange, o va arunca, o va duce la gurita; este decizia copilului daca o mananca sau nu. 

Este adesea tentant sa ii pui copilasului mancare in gurita, in locul lui, dar acest lucru nu doar ca il priveaza pe copil de o descoperire proprie, ci este si periculos pentru el, punerea bucatelelor de mancare in gura copilul este un risc de inecare pentru el. Cand alege copilasul de pe masa el va sti ce sa aleaga sa puna in gurita si incercati sa evitati sa ii dati din mana dumneavoastra mancarea ci lasati-l/o sa aleaga de pe masuta lui sau din farfurie singur(a) ce doreste.

Baby led weaning functioneaza cel mai bine daca parintii “ne tinem mainile acasa”. Cu cat ai mai multa incredere in copil si accepti ideea ca va intelege mancarea in ritmul sau, cu atat mai repede acesta va reusi sa invete si va devein mai increzator in el.

Este important sa nu ii oferiti copilasului mancarea prea calda, iar daca toata familia este déjà la masa si mananca incercati sa ii puneti farfuria goala copilasului la racit in frigider, apoi puneti pe ea mancarea pentru a grabi racirea. Altfel copilasul ar dori sa inceapa sa manance si sa exploreze asemeni celor din jur dar devine frustrat de caldura mancarii.

Cat de multa mancare ii oferim?

Cand incepeti autodiversificarea, cel putin in primele saptamani, o mare parte din mancarea oferita va ajunge pe jos, pe scaunel sau in hainele copilului. Asta deoarece, la inceput, copilasul isi pune in gurita o bucata dar o molfaie si nu o inghite. Asta daca reuseste sa o duca la gurita. In primele zile s-ar putea sa vrea sa se joace cu mancarea minute in sir, sau sa se plictiseasca foarte repede.

Cei mai multi dintre copii prefera sa analizeze fiecare bucatica din farfurie, pe rand, apoi sa o ia de la capat intorcandu-se la o bucatica pe care déjà o testasera. Este absolut normal.

Tineti minte ca la acest stadiu de dezvoltare copilasul isi ia toti nutrienti necesari din laptele matern.

Chiar si cand va incepe sa inghita din mancarea oferita, copilul tot va arunca pe jos, va imprastia si se va juca cu mancarea din farfurie. O parte din aceste lucruri copilasul le face cu un scop – acela de a invata – altele le va face pentru ca nu are inca maturitatea/coordonarea necesara pentru a tine mancarea bine in manuta.

Sfatul este sa ii oferiti copilasului trei feluri de mancare diferite la masa, spre exemplu o bucata in forma de dreptunghi (sau deget “finger food”), o floret de broccoli si altceva ce mancati la masa de familie.  
Diversitatea are rolul de a capta atentia copilasului, un singur fel de mancare la o masa risca s ail plictiseasca in timp. Fiti pregatit sa aveti mai multe bucati dintr-un fel de aliment pentru a-i inlocui bucata scapata pe jos. In acelasi timp, nu este indicat sa “umpleti” farfuria copilasului cu multe tipuri de alimente pentru ca il vor confuza. Fiti atenti la modul in care bebelusul  gestioneaza mancarea pentru a stabili cate feluri de mancare puteti pune pe farfuria lui.

Cu timpul va arunca tot mai putina mancare si va duce la gurita tot mai multa, iar astfel veti vedea si cata mancare este nevoie sa ii pregatiti la o masa. Fiti atenti! Puteti cadea usor in capcana “cat trebuie sa manance copilul” si sa decideti pentru el cat este nevoie sa manance, iar acesta NU este scopul autodiversificarii/BLW-ului.  Este burtica copilasului si el stie cat are nevoie sa manance.

Mananca tot sa cresti mare 

Cel mai adesea ni s-a spus in copilarie sa mancam tot din farfurie, cu diverse motivatii, insa acest lucru nu ar trebui sa ii priveasca pe bebelusi, studiile aratand ca un astfel de comportament in copilarie duce la adulti cu probleme de control al greutatii. Prin urmare este important sa nu incerci sa il convingi pe bebelusul sa manance tot din farfurie. Copilasul ar trebui lasat sa manance cat de mult sau de putin doreste din mancarea pe care a primit-o in fata pentru ca stie de cat are nevoie.

Daca a mancat tot ofera-I mai mult sau altceva si atunci are ocazia sa refuze. Poate da din cap in semn ca nu mai vrea sau sa arunce bucatica cu bucatica mancarea pe jos.

Refuzul de a manca 

Daca bebelusul refuza un anumit aliment sau tip de mancare este pentru ca nu are nevoie de el la acea perioada, va fi tentat probabil mai tarziu sa o manance peste o anumita perioada de timp.

Sfatul oferit pe tot parcursul capitolului este de a-I oferi mancare copilasului asemeni celorlati membrii ai familiei si nu de a gati separate pentru el, macar o parte din mancare sa fie identical la copil si la familie. Cu mentiunea ca mancarea oferita sa fie sanatoasa, iar copilasul la inceputul mesei sa fie spalat pe maini.

Aveti grija la acest aspect!

Ocazional, copilasul poate tine o bucatica din mancare in obrajor chiar la finalul mesei.  Asta se intampla in general pana sa invete cum sa isi foloseasca limba pentru a duce dintre dinti si de la gingii, obraz bucatile de mancare.

Pentru a fi siguri ca este ok, dupa terminarea mesei, inainte de a incepe joaca sau somnul, puteti verifica daca mai are in gurita “ascunsa” o bucatica de mancare. Puteti face acest lucru printr-un joculet spunandu-I sa deschida gurita sau chiar intrand in joc si deschizand-o pe a voastra, iar daca este mai mare ii puteti spune sa puna degetelul la obrajor sa vada daca este ceva acolo.

Cum il ajut sa invete?

Bebelusii adora sa imite prin urmare este important sa mancam la aceiasi masa cu ei si de preferat mancarea pe care le-o oferim, cat mai des posibil. Vei vedea ca va prefera mancarea din farfuria parintelui, chiar daca are in farfuria lui acelasi lucru!

Vorbeste cu bebe despre mancarea din farfurie, spune numele fructului de exemplu, descrieti culorile, textura, locul de unde ati cules-o sau cumparat-o, cine a trimis-o (bunica de exemplu).

Invatatul prin imitatie presupune ca mai intai sa observe cum se face de catre altii, apoi sa faci la randul tau si chiar sa gresesti. Este important sa il lasati pe bebelus sa gestioneze el singur mancarea. Deci nu sa ii oferiti mai mult ajutor decat are nevoie. 

Pana la urma, pentru copil o bucata scapata pe jos nu este un esec, iar alta dusa la gurita nu este un success, toate fac parte din “experimentarea” mancarii.  Incercarea de a-l ajuta pe copil poate sa il distraga de la procesul invatarii in sine. Daca va avea nevoie de ajutorul tau ca parinte, copilul te va anunta. Cei mai multi dintre copii prefera sa gestioneze mancarea pe cont propriu.

S-ar putea sa observe ca bebelusul “gagaie” ocazional cand ia mancarea in gurita si incearca sa o inghita in special la inceput in primele saptamani. Acest lucru nu trebuie sa va sperie si nu ar trebui sa opriti copilul deoarece este parte din procesul de invatare si astfel copilasul intelege exact cata mancare sa puna in gurita si cum sa o introduca incat sa nu mearga gresit fara a o mesteca.

Va renunta sa mai “gagaie” in cateva saptamani, pe masura ce va invata cum sa controleze acest aspect.Daca priviti mesele asemeni unor oportunitati de invatare si nu de hranire propriu-zisa, la inceput, veti descoperi ca nu este nevoie sa le limitati un program sau sa aveti doar una sau doua mese pe zi de BLW.  Cu cat are mai mult ocazia sa exerseze, cu atat va reusi mai repede bebelsuul sa descopere cum sa se hraneasca singur. 

Ne putem astepta la frustrarile unui bebelus in special la inceputul autodiversificarii cand acesta doreste sa faca mai mule lucruri cu mancarea decat reuseste. Daca nu este vorba de un bebelus flamand, care de fapt are nevoie de masa lui de lapte, o parte din problem se pot datora felului in care arata mancarea: poate fi taiata intr-un mod care nu ii permite copilului sa o tina in mana sau ii aluneca din manuta. Chiar daca este ceva firesc sa fie frustrate, bebelusii trec peste etapa aceasta intr-o saptamana sau mai putin, asa cum ar face-o cand primesc o jucarie noua.

Cat dureaza masa?

Bebelusii au nevoi e de timp sa exploreze mancarea. Ar putea sa le ia chiar 40 de minute la inceput sa “termine” masa. […] Este important sa ii lasi bebelusului timp pentru ca el mesteca pe indelete. De asemenea, in timp, el descopera cand i se umple burtica si invata ca este satul.

Sa stai pe margine si sa il lasi pe copilasul sa experimenteze poate fi cea mai grea parte din BLW. Poti fi linistit pentru ca aceasta perioada nu va dura o vesnicie, ci doar cateva saptamani. 

Masa impreuna 

Mai multe info din experienta mea gasiti in acest articol despre masa si importanta ei pentru autodiversificare.

S-ar putea sa va intereseze si un ghid de autodiversificare pe scurt - inspirat de Gill Rapley.

Laptele matern, lichidul de aur al speciei umane

Sursa foto: www.kiddyshop.ro

Despre alaptarea fireasca si plina de minuni pentru copilas in cateva randuri citand studii internationale de specialitate.

Breastfeeding your child past infancy is NORMAL

• The American Academy of Pediatrics recommends that “Breastfeeding should be continued for at least the first year of life and beyond for as long as mutually desired by mother and child… Increased duration of breastfeeding confers significant health and developmental benefits for the child and the mother… There is no upper limit to the duration of breastfeeding and no evidence of psychologic or developmental harm from breastfeeding into the third year of life or longer.” (AAP 2012, AAP 2005)

• The American Academy of Family Physicians recommends that breastfeeding continue throughout the first year of life and that “As recommended by the WHO, breastfeeding should ideally continue beyond infancy, but this is not the cultural norm in the United States and requires ongoing support and encouragement. It has been estimated that a natural weaning age for humans is between two and seven years. Family physicians should be knowledgeable regarding the ongoing benefits to the child of extended breastfeeding, including continued immune protection, better social adjustment, and having a sustainable food source in times of emergency. The longer women breastfeed, the greater the decrease in their risk of breast cancer.” They also note that “If the child is younger than two years of age, the child is at increased risk of illness if weaned.” (AAFP 2008)
• The Academy of Breastfeeding Medicine affirms breastfeeding beyond infancy as the biological norm. “The average age at weaning ranges anywhere from six months to five years… Claims that breastfeeding beyond infancy is harmful to mother or infant have absolutely no medical or scientific basis,” says Arthur Eidelman, MD, president of the Academy of Breastfeeding Medicine.  “Indeed, the more salient issue is the damage caused by modern practices of premature weaning.”  The global organization of physicians further notes that “Human milk contains nutrients, antibodies, and immune-modulating substances that are not present in infant formula or cow’s milk. Longer breastfeeding duration is further associated with reduced maternal risks of breast cancer, ovarian cancer, diabetes, hypertension, obesity, and heart attack.” (ABM 2012)

• A US Surgeon General has stated that it is a lucky baby who continues to nurse until age two. (Novello 1990)

• The World Health Organization emphasizes the importance of nursing up to two years of age or beyond (WHO 1993, WHO 2002).

• Scientific research by Katherine A. Dettwyler, PhD shows that 2.5 to 7.0 years of nursing is what our children have been designed to expect (Dettwyler 1995).

References [see also position statements supporting breastfeeding]

MOTHERS also benefit from breastfeeding for a longer duration

• Extended nursing delays the return of fertility in some women by suppressing ovulation (References).

• Breastfeeding reduces the risk of breast cancer (References). Studies have found a significant inverse association between duration of lactation and breast cancer risk.

• Breastfeeding also reduces the risk of ovarian cancer (References), uterine cancer (References), and endometrial cancer (References).

• Breastfeeding protects against osteoporosis. During lactation a mother may experience decreases of bone mineral. A nursing mom’s bone mineral density may be reduced in the whole body by 1 to 2 percent while she is still nursing. This is gained back, and bone mineral density may actually increase, when the baby is weaned from the breast. This is not dependent on additional calcium supplementation in the mother’s diet. (References).

• Breastfeeding reduces the risk of rheumatoid arthritis (References).

• Breastfeeding reduces the risk of cardiovascular disease (References).

• Breastfeeding has been shown to decrease insulin requirements in diabetic women. There is also a decreased risk of Type 2 diabetes mellitus in mothers who do not have a history of gestational diabetes (References).

• Breastfeeding moms may lose weight easier (References).

Sursa pentru informatiile de mai sus si linkuri la References gasiti aici: http://kellymom.com/ages/older-infant/ebf-benefits/

Pentru consultanta in alaptare puteti sa apelati la organizatia La Leche Leagu Romania, prin Roxana Dudus. Mai multe pe blogul Roxanei aici: http://atasatlasanulmamei.blogspot.ro/2013/01/la-doua-aniversare.html

Alimentele bogate in vitamine B, inspiratia naturii in prag de toamna

Am decis sa scriu despre aceste vitamine pentru ca le veti regasi in fructele de sezon, in legumele de toamna, toate ne pregatesc pentru iarna sistemul nervos si corpul de la piele la ochi si par. Toate aceste informatii mi-au fost caramizi esentiale in a intelege ce imi lipseste in dieta si cum pot sa imi "organizez" putin meniul pentru a ne simti mai bine toata familia, mai ales cand eram extrem de obositi.

Cercetatorii in alimentatie au descoperit in urma cu un secol modul de functionare a grupului de vitamine despre care am scris astazi pe baza faptului ca acest "grup" era intalnit in diverse vegetale sau produse animale si ele, in "grupul de vitamine" actionau in acelasi sens si se ajutau reciproc, se completau si in final faceau parte dintr-un ansmablu nedisociabil.

Astfel sa va imaginati ca a luat nastere “complexul vitaminic B” care se va dovedi indispensabil metabolismului celular (respiratie, nutritive, asimilare).

O notiune capitala recunoscuta stiintific este modul in care aceste vitamine coexista in natura! 

Fiecare vitamina din complexul B nu pare sa aiba valoare si sa isi dea contributia maxima decat daca este administrata impreuna cu semenele ei.  Fiecare pare sa joace, fata de celelalte, un rol de catalizator si totodata de reglementare. Ele se completeaza unele pe altele in diversele lor functii. 

Aici intervine minunea naturii si echilibrul din fiecare planta – floare – frunza – fruct – samanta. 

Profesorul dr. Jean Valnet in cartea sa "Tratamentul bolilor prin fructe, legume si cereale" transmite un exemplu in acest sens: "daca vitamina C nu poate vindeca, numai ea, un scorbut hemoragic, in schimb sucul de lamiae este in stare intrucat poseda deopotriva vitamina P, a carei actiune asupra permeabilitatii capilare s-a dovedit capital. De aceea vitamina P a devenit vitamina C2."

Si acum sa intelegem mai bine ce inseamna aceste vitamine.

Vitamina B1 sau antiberica-berica sau aneurina, sau tiamina (hidrosolubila) se gaseste in coaja grauntelor in cantitati foarte mari si in cazul orezului, in variant nedecorticata.

Dar, daca suntem consumatori in special de faina alba si orez decorticat ajungem sa fim privati de acest tip de vitamina. In plus, prin consumul de zahar in exces se inhiba absortia vitaminei B1.

Este esentiala in echilibrul nervos, dar mai are si rolul de oferi pofta de mancare. Totodata vitamina B1 ajuta sa activeze miscarile intestinului (peristaltice).

Insuficientele de vitamina B1 produc nevrite, stari de oboseala, dureri de cap, iritabilitate, ameteli, palpitatii si gafaieli. Totodata prin aceasta lipsa se favorizeaza ulcerele stomacului, ulcerele gambei si degeraturile.

Doza zilnica necesara este evaluate la 2-3 mg potrivit prof. dr. Jean Valnet. Urmeaza sa mai consult si alte surse, insa, pentru orice tratament recomand evident  un consult medical de specialitate.

In lucrarea profesorului Valnet se pune accentul pe tratamentul natural cu B1 si se arata cum, de exemplu, doar vitamina B1 administrata experimental nu a avut efect fara asocierea cu un mineral - magneziu, dar prin consumul de boabe de orez nedecorticat, “care cuprinde tot ce ii este necesar organismului”, a fost vindecata boala (beri-beri in acest caz).

ALIMENTELE BOGATE IN Vitamina B1 (continut in miligrame la suta de grame)

-          Semintele de grau, orz si de secara (1-2 mg la 100 de grame)

-          Faina de grau (0,36 la 0,5)

-          Orez grauntele intreg (0,5mg)

-          Orez grauntele curatat (0,03mg) ; Pelicula (2,3mg)

-          Cartoful (0,08 la 0,01)

-          Mazarea (0.36mg)

-          Drojdia (2,5 la 10)

-          Drojdia uscata (0,2mg)

-          Galbenus de ou (0,3 la 0,5)

-          Nuca (0,5mg)

- extras din cartea "Tratamentul bolilor prin fructe, legume si cereale"

FIERBEREA duce la pierderi importante de vitamina B1 insa ea este totusi mai putin sensibila termic comparative cu vitamina C.

Astfel ca pentru anumite boli, pot fi folosite prin infuzie sau macerat la cald anumite plante cu efect therapeutic extraordinar prin continutul de vitamina B1 si B2.
Dintre aceste 18 plante amintesc:  pelinul, coacazul negru, fumarita, melisa, menta, afin, rozmarinul, verbena, teiul. In majoritatea cazurilor, este vorba de frunzele plantei folosite pe post de tratament dar pentru detalii mai precise va recomand sa cititi cartile scrise de acad.prof. dr. Ovidiu Bojor si acolo veti gasi fiecare planta  tratata individual cu informatie despre continutul ei si despre intrebuintarea terapeutica. 

Vitamina B2 sau riboflavina (hidrosolubila) o gasim in aceleasi alimente asemeni vitaminei B1: drojdii, semintele de cereal, germeni de cereal, frunze de legume dar si in fructe (mere, caise), in galbenusul de ou, in polen...Ambele vitamine se gasesc in laptele matern.

Importanta vitaminei B2 vizeaza fenomenele de reglare celulara, actioneaza asupra metabolismului, exercita o actiune favorabila asupra pielii si a mucoaselor si joaca un rol in echilibru intestinal.

Este un factor de crestere.
O gasim in muschi si in retina – cu rol de adaptare vizuala la lumina.

Ce se intampla in corp cand avem lipsa de vitamina B2?

Prof. dr. Jean Valnet explica: “carenta ei se observa la sugarul hranit exclusiv cu lapte artificial, la adult in anumite situatii de tipul convalescentei sau enterocolitelor si totodata o putem observa cu usurinta la nivelul pielii.”  

Un par tern si sfaramicios si unghiile casante, o stare de oboseala, crampe musculare, tulburari vizuale – toate sunt simptome ale lipsei de vitamine B.

Doza zilnica de vitamina B2 este intre 1 si 2 mg. 

De exemplu galbenusul de ou contine 0,25 de mg la 100 de grame, iar germenii cerealelor intre 0,5 si 1,5 mg la 100g.

De retinut: vitamina B2 este mai putin sensibila la caldura fata de vitamina B1. 

Vitamina B3 sau PP (indicativul provine de la “pellagra preventive factor”) sau antipelagroasa (la randul ei hidrosolubila) 

Factor important in nutritia tesuturilor, ea participa la metabolismul corpurilor grase si al zaharurilor. De asemenea, influenteaza inflamtia si digestia

Vitamina PP este prezenta in germenele de grau, in drojdii, in invelisul graului si al orezului, in numeroase fructe si legume proaspete si in polen.

Carenta ei atrage pelagra o boala caracterizata la inceput prin oboseala rebela, prin triste si insomnii, urmata apoi de tulburari digestive, uscaciunea pielii si finalizand cu nebuni pelagrica si tublburari nervoase diverse ce preced moartea.  

Semnele deficitului de vitamina B3 sunt lipsa de energie, diareea, insomnia, migrenele, memoria scazuta, anxietatea, sensibilitatea sau sangerarea gingiilor, acnee, eczeme/dermitite.

Surse bune de Vitamina B3:

Ciuperci (4 mg), ton (12,9mg), carne de pui(5,2 mg), somon (7,0 mg), sparanghal (1,11 mg), varza (0,3 mg) carne de miel (4,15 mg), macrou (5,0 mg), carne de curcan (5,5 mg), rosii (0,7 mg), dovlecei (o,54 mg), conopida (0,6 mg), si germenii de grau (4.33 mg).

De retinut: vitamina B3 este distrusa de antibiotice, ceai, cafea si alcool. Pastilele anticonceptionale pot avea de asemenea un astfel de rol.

Vitamina B5 (acidul pantotentic) este implicata in productia de energie si in controlul metabolismului grasimilor, fiind totodata esentiala pentru sistemul nervos si pentru creier. Ajuta la producerea hormonilor antistres (corticosteroidieni) si la mentinerea sanatatii tegumentelor si a parului.

Semnele deficitului de vitamina B5 sunt: tremor muscular sau crampe, stare de apatie, concentrare scazuta, senzatie de arsuri la picioare,greturi sau varsaturi, lipsa de energie, stare de oboseala dupa un efort scazut, stare de anxietate sau tensiune, scrasnirea dintilor.

Surse bune de vitamina B5 in alimente:

Ciuperci (2 mg), macris de balta (0,10 mg), Broccoli (0.10 mg), germeni de lucerna (0,56 mg), mazare (0,75 mg), linte (1,36Mg), rosii (0,33 mg), dovlecel (0,16 mg), avocado (1,07mg), germeni de grau (1,1mg), seminte de floarea soarelui.

Este distrusa prin caldura si procesarea alimentelor, absortia ei fiind inhibata de alcool, cafea, ceaiul negru si stres.

Vitamina B6 (piridoxina) este esentiala pentru digestia si utilizarea proteinelor, functionarea creierului si producerea de hormoni.
Aceasta vitamina din complexul B este un diuretic si antidepresiv natural.
Vitamina B6 ajuta la controlul reactiilor alergice.

Semnele deficitului de vitamina B6 sunt reamintirea cu greutate a visurilor, retentie de apa, tremuraturi ale mainilor, stare de nervozitate sau depresie, iritabilitate, tremor sau crampe musculare, epuizare, descuamarea tegumentului.

Vitamina B6 in surse alimentare:

Macris de balta(0,13 mg), conopida (0,20 mg), varza (0,16 mg), piper (0,17 mg), banane (0,51 mg), dovlecci (0,14 mg), broccoli(0,21 mg), sparanghel (0,15 mg), linte (0,11mg),fasole rosie (0,44mg), varza de Bruxelles (0,25 mg), ceapa (0,10mg), seminte de nuci (variabil).

Vitamina B12 sau ciancobalamina ne este necesara pentru utilizarea proteinelor, la transportul oxigenului in sange, pentru sinteza acidului dezoxiribonucleic (ADN) si este esentiala pentru functionarea nervilor.

Semnele deficitului de vitamina B12 sunt vizibile intr-un par rupt si tern, piele afecata de eczeme (dermatite), hipersensibilitate a cavitatii bucale, stare de instabilitate, anxietate sau tensiune, lipsa energiei, constipatie, sensibilitate sau inflamatie musculara.

Cele mai bune surse alimentare de Vitamina B12 sunt:

Pestele de tipul sardine (25 mcg), ton(5mcg), carnea de miel (urme fine), ouale (1.7mcg), crevetele (1mcg), branza de vaci (5 mcg), laptele (0,3 mcg), carne de curcan sau pui (2mcg), branza (1,5 mcg).

Acest articol a fost updatat in iulie 2015.

Interviu despre alaptare cu dr. Jack Newman

Pe 2 august, in cadrul Conferintei prilejuite de SIA 2012  va fi facut public acest interviu cu dr. Jack Newman.  Doctor pediatru cu o vasta experienta, promotor al alaptarii, fondator al primei clinici de alaptare, dr. Jack Newman a realizat un interviu pentru toate mamele din Romania.

Este extraordinar ca l-am avut in tara pe acest om si cred ca este si meritul Asociatiei pentru Nastere Naturala si Alaptare.

Interviul are o durata de aproximativ 7 minute si este subtitrat in limba romana. 

"Cred ca e important de subliniat faptul ca atunci cand mama nu alapteaza exista anumite riscuri atat pentru ea, cat si pentru bebelus" Dr. Jack Newman.

sau link-ul interviului aici :  http://www.youtube.com/watch?v=JqGDGCHErgI&feature=youtu.be

Stiu ca alaptarea este un subiect delicat si uneori nu putem vorbi despre asta pentru a nu ne supune la un sentiment de vinovatie si explicatii prietenele sau poate chiar mamele, in anumite cazuri, care nu au reusit sa alapteze desi si-au dorit. 

Dr. Jack Newman scrie un articol interesant si are un punct de vedere argumentat excelent pe aceasta tema. Articolul este tradus pe site-ul www.laptematern.ro iar linkul este aici  

Pentru ca se poate intampla sa nu functioneze acest site (tocmai mi-a scris google si mozilla inainte sa intru pe site faptul ca eu nu imi doresc de fapt sa intru pe acest site pentru ca nu este sigur fiind raportat pentru continutul sau) voi publica doua fragmente din articolul scris de Dr. Jack Newman  inceputul si o parte din sfarsit cu rol informativ.

"Unul din cele mai puternice argumente pe care îl oferă unii profesionişti din domeniul sănătăţii, agenţiile guvernamentale şi producătorii de lapte praf pentru copii, pentru a nu promova şi susţine alăptarea este acela că “nu trebuie să facem mama să se simtă vinovată pentru că nu alăptează”. 

Chiar şi unii consilieri în alăptare sunt dezarmaţi de acest truc “a nu face mama să se simtă vinovată”. Pentru că, într-adevăr, acesta nu este decât un truc. Este un argument pentru a distrage atenţia de la lipsa de cunoştinţe şi de înţelegere a profesioniştilor din domeniul sănătăţii cu privire la alăptare. Acest lucru le permite lor să nu se simtă vinovaţi pentru ignoranţă lor în ceea ce priveşte ajutorarea mamelor pentru a depăşi dificultăţile ce intervin în alăptare, care ar fi putut fi depăşite şi, de obicei, care ar fi putut fi prevenite, în primul rând, dacă mamele nu ar fi fost aşa de subminate în încercările lor de a alăpta. Acest argument, pare, de asemenea, a permite companiilor care produc lapte praf pentru copii şi profesioniştilor din domeniul sănătăţii să ofere literatură şi mostre de lapte praf femeilor însărcinate şi proaspetelor mame fără nici un sentiment de vinovăţie, deşi este fost bine demonstrat că acestea, literatură şi mostrele, scad rata şi durata alăptării." [...]

"Deci, cum ar trebui să sprijinim alăptarea?

Toate femeile însărcinate şi familiile lor trebuie să cunoască riscurile hrănirii cu lapte praf.Toate ar trebui să fie încurajate să alăpteze şi toate ar trebui să obţină cel mai bun sprijin disponibil pentru a începe alăptarea imediat ce bebeluşul se naşte.Pentru că toate bunele intenţii din lume nu vor ajuta o mamă care are răni teribile la sâni din cauza unei proaste apucări a sânului de către bebeluş. Sau o mamă căreia i s-a spus, aproape întotdeauna în mod necorespunzător, că ea trebuie să oprească alăptarea din cauza administrării unor medicamente sau a unei boli.Sau o mamă a cărei producţie de lapte încă nu s-a stabilit din cauză că ea a primit informaţii greşite. Majoritatea mamelor eşuează în alăptare din cauza proastei consilieri a unor profesionişti din domeniul sănătăţii, acesta fiind, de multe ori, singurul motiv! În cazul în care mamele obţin informaţii despre riscurile hrănirii cu lapte praf şi decid să-şi hrănească bebeluşii cu lapte praf, atunci înseamnă că au luat o decizie informată.Aceste informaţii nu ar trebui să provină de la companiile care produc laptele praf, cum se întâmpla de obicei.Pamfletele companiilor oferă anumite avantaje ale alăptării şi apoi implică faptul că şi laptele lor praf este aproape, de fapt, la fel de bun ca laptele matern.În cazul în care mamele obţin cel mai bun ajutor posibil în alăptare şi găsesc că alăptarea nu este pentru ele, nu-i nici o supărare. Este important de ştiut că o mamă poate trece cu uşurinţă de la alăptare la biberon. În primele zile sau săptămâni fără nici o problemă prea mare. Dar nu acelaşi lucru este valabil şi pentru trecerea de la biberon la alăptare. Este adesea foarte greu sau chiar imposibil, deşi nu întotdeauna. În cele din urmă, cine se simte vinovată că nu a putut alăpta? Nu femeia care face o alegere informată, de a trece la biberonul cu lapte praf. Este femeia care a vrut să alăpteze, care a încercat, dar nu a putut să alăpteze. Pentru a preveni acest sentiment de vinovăţie al mamelor, pentru că nu au alăptat, este necesar, nu să se evite promovarea alăptării, ci promovarea alăptării cuplată cu sprijin bun, cunoştinţe multe şi ajutor iscusit."

Video Saptamana Internationala a Alaptarii 2012

Cum va place LINTEA

Astazi pregatesc pentru intrega familie o supa de linte verde aromata  si abia astept sa se trezeasca micutul meu sa avem degustarea. 

Intre timp, ma bucur sa va impartasesc cateva informatii despre ea, poate astfel va conving sa o consumati.

LINTEA are o valoare nutritiva remarcabila si este o usor tolerabila, data fiind vechimea sa in alimentatia omului. Planta asiatica, cunoscuta inca din Antichitate si in Europa, ea constituia un element important in regimul spartanilor, din linte facandu-se acea vestita „supa neagra". In acelasi registru al vechimii, lintea este citata si in Biblie. Esau, fiul lui Isaac, isi vinde dreptul sau de intai nascut pentru „paine si fiertura de linte": „Atunci Iacob i-a dat lui Esau paine si fiertura de linte. Si el a mancat si a baut si apoi s-a sculat si a plecat. Astfel a dispretuit Esau dreptul sau de intai nascut." (Facerea, 25:34).

PRINCIPALI CONSTITUENTI ai lintei sunt protidele 24% si 56% hidratii de carbon. Continutul in grasimi este de 1%, de sodiu 4 mg%, de potasiu 810 mg%, de fosfor 410 ig%, de calciu 75 mg%, de fier 6,9 mg%. Vitamina A este prezenta in proportie de 20 ug%, vitamina Bl 0,45 mg%, vitamina B2 2 mg%, niacina 2 mg% si foarte mici cantitati de vitamina C. Sub raport energetic, 100 g Linte furnizeaza 354 kcal. Este un aliment foarte bogat in fibre, regleaza tranzitul intestinal si este foarte satioasa.

RECOMANDARI TERAPEUTICE
Intern. Planta energizanta, Lintea este un reconstituent in stari de casexie, atrofie musculara, hipotensiune si in convalescenta. Este totodata galactogoga, recomandandu-se mamelor care alapteaza.
Extern. Lintea are proprietati maturative, in abcese si panaritiu. Indicatiile de cataplasme cu linte fiarta si zdrobita.

MOO DE INTREBUINTARE
Consumata in preparate culinare, lintea se recomanda a fi inmuiata in apa 12-18 ore, pana apar primii germeni, apoi se gateste.

Sursa: Acad.prof.dr. Ovidiu Bojor , cartea Pledoarie pentru viata lunga: sanatate prin seminte, legume si fructe
 

PASTRARE Lintea trebuie pastrata departe de umiditate de exemplu intr-un borcan de sticla, asezat intr-un loc racoros, uscat si intunecos. Este important de stiut ca oalele in care se fierbe lintea trebuie sa fie din fonta, teracota sau smaltuite si nu din aluminiu.

Daca timpul nu va permite inca sa faceti supa o puteti degusta la un restaurantcu specific libanez, unde mai mult ca sigur se gaseste in meniu. 

Supa de linte verde o puteti oferi pasata sau nu copilasului, in functie de varsta si experienta pe care el o are cu mancarea solida. (minim 7 luni)

La bebelusul autodiversificat, ea poate fi pasata la inceput intr-o consistenta groasa, iar apoi cand este rece (am observat ca bebe prefera la inceput hrana usor calduta sau rece), ii poti oferi un castronas cu supa groasa si baghete de paine (prajita sau nu)/orez. Ele au rolul de betigase, bebe le va pune in castronas in supa, va lua supa pe ele si apoi le va duce la gurita. Astept sa imi scrieti cum va place:)