sâmbătă, 14 ianuarie 2012

Varza, un aliment minune de toamna pentru copii si parinti

Cand am scris aceste randuri era o zi de toamna minunata, baiatul meu avea un an si 4 luni si alerga in curte la bunici, iar eu ma gandeam ca voi avea timp intr-o zi sa incep un blog despre diversificare naturala. Iata ne la patru ani distanta cum nu se poate mai fericiti. Randurile mele despre sanatate incep asa: 
"Azi vreau sa va scriu despre cea mai noua descoperire a lui Dei. Ieri, pe cand alerga prin curtea mamei mele, intr-una din multele lui incercari de a prinde pisoiul tigrat, a observat-o cum bunica puna  varza la murat. Asa ca baiatul meu s-a servit dintr-o capatana mare aseazata intr-o doara intr-o galeata cu apa. A ros frunza cu o cu pofta! Bineinteles ca a mai fost si incantat de textura si s-a intors de cateva ori dupa completare.Dar haide sa va spun de ce ma bucur eu ca puiul meu este atat de incantat de varza cruda. 
In primul rand, este una dintre legumele cu cel mai mare continut de calciu.
Potrivit Institutului National de Igiena Francez, 100 grame varza contin din categoria minerale -  50 mg calciu, 50 mg fosfor, 1-3 mg fier; apoi inca 80 mg de Vitamina C;  0,15 mg de Vitamina B1; 0,12 mg de Vitamina B2; 0,6 mg de Vitamina PP .
Din categoria vitaminelor insolubile, in 100 grame de varza se gasesc 0,5 mg de provitamina si 2183 U.I. de vitamina A, dar si protide 3 g;  lipide 0,3 g;  glucide 6 g.
Dupa anumiti autori, ea ar contine, ca toate vegetalele expuse la lumina, vitamina D2, antirahitica. Informatiile le-am cules din cartea ”Tratamentul Bolilor prin Legume ,Fructe si Cereale”, scrisa de cunoscutul doctor francez Jean Valnet  (eu am acasa editia a opta, editata in 1986).
Cum sa folosim varza in alimentatie?
In primul rand trebuie sa nu va fie frica de ea si sa o evitati. Este o leguma cultivata de peste 4.000 de ani in Europa, iar asta inseamna in linii mari ca este recunoscuta de organismul nostru si tolerata cu succes.

Cel mai sanatos mod de consum este sa o folosim cruda in salate, tocata sau natural sub forma de frunze pentru copilasii autodiversificati.

Prin fierbere, elementele ei atat de benefice dispar, leguma isi pierde armonia biologica si devine indigesta.
Cel mai bun timp pentru a consuma varza este ca aperitiv la inceperea mesei, stropita cu putina sare de mare,  ulei vegetal de buna calitate (masline extravirgin folosim noi), zeama de lamaie si diverse plante aromate – marar, patrunjel sau putin usturoi. 
Varza murata sau varza acra este extrem de buna pentru stomac si intestin, contrar a ceea ce se crede. Ea trebuie in schimb sa fie obtinuta prin fermentatie naturala, cu sare. Prin fermentii ei, care ajuta digestiei celulozei si a grasimilor este de o remarcabila digestibilitate. Fermentii lactici continuti in varza murata trebuie mentinuti intacti, sustine prof. Valnet, de aceea este indicat sa nu spalam varza acra.  Acum cred ca este de prisos sa va spun ca varza acra+tocatura de carne nu mai este ceva „miraculos” si usor de digerat de organism.
Bogatia verzei in sulf, arsenic, calciu, fosfor, cupru si iod explica proprietatile ei remineralizante si reconstituente. Din abudenta inzestrata cu vitamine, varza are si actiune antiscorbutica, revitalizanta si reechilibrata, practic are o utilitate incontestabila pentru buna functionare a organismului.
Prin vitaminele din complexul B din compozitia sa, varza este un factor de echilibru nervos si favorizeaza absortia oxigenului la nivelul celulei si in metabolismului celulei, varza ia parte la procesul de respiratie celulara. 

Suntem mai sanatosi de la celula la tesut la organe la tot, de la mic la mare, atunci cand alegem varza. Pare prea simplu sa fie adevarat? 

Cititi mai mult..
Sulful ii confera o actiune deosebita – dezinfectant si tonifiant – in afectiunile aparatului respirator, in anumite eczeme, in seboree si in protectie cutanata. Magneziul, calciul si potasiul continute sunt puternice mijloace de aparare contra maladiilor.
Clorofila continuta permite producerea hemoglobinei si astfel previne anemia, dar fierberea verzei distruge acest element. Proprietatile antianemice se datoreaza fierului continut si cuprului, acesta intervenind in fixarea calcica normala.Prin protidele si prin glucidele continute, varza este deopotriva datatoare de energie si constructoare.

Tratament pentru paraziti intestinali
Ajutor natural in anemie pentru femeile insarcinate



Profesorul Jean Valnet recomanda varza in special femeilor insarcinate, anemicilor, astenicilor, in infectiile cu paraziti intestinali si in multe alte terapii naturiste.

Manifest pentru diversificarea naturala

De ce am ales sa o urmez?
Cred ca este modul cel mai simplu si mai apropiat speciei noastre de a ne hrani, pornind de la alaptarea exclusiva pana la sase luni si continuand cu laptele matern la cerere si cu hrana solida in combinatiile sanatoase pentru copilas.
In practica, am descoperit ca alaptand si folosind principiile autodiversificarii i-am lasat copilului sansa de a descoperi singur, in timpul lui, cu manuta lui, mancarea si rolul ei. Asta a ajutat enorm copilul si familia sa invete ce inseamna mancarea sanatoasa si sa nu aiba obiceiuri alimentare nesanatoase, asa cum scriam despre mancatul bebelusului fara zumzetul jucariilor.
Bebelusul mi-a demonstrat in timp ca stie ce alimente sa consume, in masura in care si eu la randul meu il ajut oferindu-i hrana sanatoasa. Cum a reusit? Inca incerc sa imi raspund la intrebare. Poate instinctul sau poate cunostiintele acumulate in uter din gusturile mamei sau preexistenta unui „bagaj de informatie” i-au permis sa stie ce are nevoie pentru a fi sanatos si l-au ajutat pentru ca el a fost dupa nastere cu o sensibilitate mai mare a aparatului digestiv. Cert este ca, in discutia cu alte mame, in lecturile mele, am descoperit ca nu este singurul copilas educat de la sine sa stie ce are nevoie de la mediul inconjurator. Si alti bebelusi fac asta, practic este un lucru natural pentru ei. De aici a venit si numele blogului.


Apoi am aflat de la strabunica mea, mama a noua copii sanatosi, alaptati si diversificati,cum se faceau lucrurile in urma cu 50 de ani si cat de normal era sa alaptezi la cerere, chiar si dupa sase luni.
Cand copilasul statea in fundulet bine si intindea mana dupa mancare sa ii oferi sansa sa stea la masa familiei si sa primeasca gradual legume fierte, fructe de sezon sau banala coaja de paine de casa de care el se bucura morfolind-o in manuta, apoi ducand-o la gurita si tot asa.
Mama nu ii oferea „orice” copilului, stia rolul plantelor, actiunea pe care o au legumele, fructele si plantele medicinale, iar totul se transmitea din generatie in generatie. Mi-am dat seama ca tot ce am citit in celebra carte despre metoda autodiversificarii  „baby led weaning” - scrisa de Gill Rapley & Tracey Murkett - este modul in care de sute de ani incep aventura diversificarii copilasii la tara in Ardeal si se pare ca mai peste tot in lume. Din pacate, ultimul secol a adus o industrializarea masiva a hranei si odata cu ea trecerea copiilor de la 3 luni de viata la regim cu lapte praf sau de vaca, la o rapida si mult prea din timp diversificare.