Dileme BLW: Increderea in autodiversificare

In ultima perioada am avut discutii cu mame prietene sau tot mai multe intrebari pe e-mail de la mame care incep autodiversificarea cu primul copil si s-au conturat idei despre care as vrea sa va scriu in speranta ca pot sa fiu de ajutor.
De asemenea, am avut parte de multumiri de la familiile care au ajuns deja cu autodiversificarea la cateva luni de exeperienta practica, deci copilasul li se apropie de un an sau a depasit un an si sunt fericiti cu alegerea facuta. Recunosc ca sunt asa bucuroasa ca am putut la randul meu sa fiu un sprijin, cum altii au fost pentru mine, si ca am dat mai departe
din ce am primit pentru o viata mai sanatoasa a intregii familii.

Recent am descoperit si cum incepe autodiversificarea la un bebelus hranit cu lapte praf dar care isi dorea atat de mult sa testeze el insusi mancarea incat mama lui a decis sa inceapa BLW, iar impreuna cu ei si eu ma bucur ca lucrurile merg foarte bine. Voi scrie pe parcurs si despre aventura BLW la ei.


Sa revenim la "Dilemele BLW". Am realizat ca sunt doua temeri mari ridicate de mamele care incep cu primul copil inceperii introducerii mancarii solide in alimentatie si nu sunt decise sa aleaga din start autodiversificarea.

Prima este  teama de faptul ca "desi suna bine, nu stiu pe nimeni sa mai faca asta?"
Ei bine, poate ca faptul ca tu incepi acest lucru pentru copilul tau va fi un pas important in dezvoltarea individualitatii sale. Pe de alta parte, probabil stii de multi parinti care se plang ca nu mananca copii si au ajuns sa faca tot felul de lucruri pentru a-i convinge sa manance, desi crede ma in mod normal acest lucru nu ar fi trebuit sa se intample daca parintele incepea diversificarea intr-un mod natural.

Cea de a doua temere este " nu stiu ce ar putea merge rau daca aplic diversificarea clasica?"
Raspunsul este simplu. Intervii ca parinte in modul natural de alimentatie al copilului. Bebelusul isi doreste sa atinga mancarea, sa inteleaga lumea. Exact asa cum nu il vei inveli in burete si il vei lasa sa mearga de-a busilea pe jos pe podea, cum vei accepta ca in incercarea de a se ridica poate sa si cada, este normala si autodiversificarea. 

Un copil caruia i se refuza dreptul de a atinge mancarea (asa cum el a fost creat sa o faca si cum o faceau toti stramosii nostri pana la introducerea laptelui praf si pireurilor), privat de dreptul de a atinge si de a simti ce inseamna mancarea reala, cred ca este un copil lipsit de o experienta extrem de importanta in vederea cresterii sale armonioase. 

Va propun sa cititi in engleza cateva informatii de pe blogul BLW despre inceputul autodiverisificarii. (Le puteti traduce cu butonul Google Translate)

"If you fancy giving it a try, here are some tips from the parents who contribute to our lively Baby Led Weaning Forum

1. Have a good trawl on the internet for blogs, info and in particular video clips of BLW babies. Seeing little tiny 6-month-old babies demolishing their food and hearing the gasps of admiration from the proud parent behind the camera (and by parent I mean Dad. It’s always the Dad), will do your confidence the power of good.
2. Next, forget ‘baby food’. Food’s food, as long as you’re not adding salt. To start off with, think chip-sized because it’s an easy shape for little 6-month-olds to grip, but you’ll soon move on to smaller pieces as it’s more interesting for a child developing a pincer grip.
3. As a first food most people steam carrots (to about the degree that they can be smushed ‘twixt your thumb and finger), cut up cucumbers, make toast fingers or crinkle cut bits of mango, that sort of thing, but remember if there’s no reason whatsoever why your baby can’t have a pile of Spaghetti Bolognese or mashed potato to dig into if that’s what the rest of the family is having.
4. No bowls, they’re just asking to be flung heavenwards. Put the food on the highchair tray or table and remember, it’s all a learning experience for the baby at this point. They really don’t care whether the experience is ‘oooooh, mango is in my mouth’ or ‘ooooooh, a bowl is flying across the room’.
5. As an experienced eater yourself, you already have all the ‘equipment’ you’ll need to feed your child, but there are some things to consider. An easy-to-clean highchair is a must, so head to Ikea for a fifteen quid Antilop, which will even fit in the shower for a hose-down on a bad broccoli day.
6. There will be mess, oh yes there will, so if you are weaning in summer don’t be afraid to eat outside or semi-naked (and the baby too, if you like, hem hem) and for winter Ikea and Tommee Tippee make great cover-all and pelican bibs.
7. Putting a wipe-clean tablecloth under the highchair is a good idea if you have carpets and some people find that a crinkle cutter is handy to make food extra-grippable.
8. (Slightly bitter) experience suggests that the more effort you put into making something special for the baby, the less likely they are to eat it. Give them what you’re having. If they hate it, fine, they’re getting their calories from milk anyway.
9. Of course it would be perfect if we ate every meal as a family, just like the Waltons but this isn’t always possible. Try to keep your ‘social activity’ head on, though, even if it’s just you and your baby sharing a sandwich at lunch. Keep smiling, keep enjoying, keep paying attention. It’s just good manners at the end of the day, something it’s never too early for a child to learn.
10. Don’t get too hung up on three meals a day, it may take a while to work up to that. Whatever’s convenient and enjoyable for you is best.
11. And don’t put too much on the highchair tray at the one time, just a couple of pieces of food will stop them feeling overwhelmed.
12. Actual hunger can be frustrating for the babies when they’re still getting to grips (quite literally) with things. Timing ‘meals’ to between milk feeds seems to be best, and because it’s just finger food you aren’t limited to staying in. There’s no reason why you can’t pack a wee Tupperware with some carrot or cucumber, buy a banana when you’re out or just pull some bits out of an undressed salad.
13. Never put food into a child’s mouth, let them put it in by themselves so that they can control it as it moves backwards. If the baby gags, remember that it’s their way of moving food around in the mouth and don’t panic. Some parents have found that making exaggerated chewing faces and noises reminds the child to get back on track.
14. Nappies and their contents will soon fascinate you in ways you never thought possible. Raisins rehydrate, little pieces of still-green broccoli sneak through the digestive system and bananas produce poo with strange black threads. Look and learn, ladies.
15. Have a camera ready to capture those first gummy, carroty smiles because as daunting as it may seem, weaning is a very short time in your child’s life. So remember to enjoy it... ( http://www.babyledweaning.com/some-tips-to-get-you-started/)"

Alimentele bogate in vitamine B, inspiratia naturii in prag de toamna

Am decis sa scriu despre aceste vitamine pentru ca le veti regasi in fructele de sezon, in legumele de toamna, toate ne pregatesc pentru iarna sistemul nervos si corpul de la piele la ochi si par. Toate aceste informatii mi-au fost caramizi esentiale in a intelege ce imi lipseste in dieta si cum pot sa imi "organizez" putin meniul pentru a ne simti mai bine toata familia, mai ales cand eram extrem de obositi.

Cercetatorii in alimentatie au descoperit in urma cu un secol modul de functionare a grupului de vitamine despre care am scris astazi pe baza faptului ca acest "grup" era intalnit in diverse vegetale sau produse animale si ele, in "grupul de vitamine" actionau in acelasi sens si se ajutau reciproc, se completau si in final faceau parte dintr-un ansmablu nedisociabil.

Astfel sa va imaginati ca a luat nastere “complexul vitaminic B” care se va dovedi indispensabil metabolismului celular (respiratie, nutritive, asimilare).

O notiune capitala recunoscuta stiintific este modul in care aceste vitamine coexista in natura! 

Fiecare vitamina din complexul B nu pare sa aiba valoare si sa isi dea contributia maxima decat daca este administrata impreuna cu semenele ei.  Fiecare pare sa joace, fata de celelalte, un rol de catalizator si totodata de reglementare. Ele se completeaza unele pe altele in diversele lor functii. 

Aici intervine minunea naturii si echilibrul din fiecare planta – floare – frunza – fruct – samanta. 

Profesorul dr. Jean Valnet in cartea sa "Tratamentul bolilor prin fructe, legume si cereale" transmite un exemplu in acest sens: "daca vitamina C nu poate vindeca, numai ea, un scorbut hemoragic, in schimb sucul de lamiae este in stare intrucat poseda deopotriva vitamina P, a carei actiune asupra permeabilitatii capilare s-a dovedit capital. De aceea vitamina P a devenit vitamina C2."

Si acum sa intelegem mai bine ce inseamna aceste vitamine.

Vitamina B1 sau antiberica-berica sau aneurina, sau tiamina (hidrosolubila) se gaseste in coaja grauntelor in cantitati foarte mari si in cazul orezului, in variant nedecorticata.

Dar, daca suntem consumatori in special de faina alba si orez decorticat ajungem sa fim privati de acest tip de vitamina. In plus, prin consumul de zahar in exces se inhiba absortia vitaminei B1.

Este esentiala in echilibrul nervos, dar mai are si rolul de oferi pofta de mancare. Totodata vitamina B1 ajuta sa activeze miscarile intestinului (peristaltice).

Insuficientele de vitamina B1 produc nevrite, stari de oboseala, dureri de cap, iritabilitate, ameteli, palpitatii si gafaieli. Totodata prin aceasta lipsa se favorizeaza ulcerele stomacului, ulcerele gambei si degeraturile.

Doza zilnica necesara este evaluate la 2-3 mg potrivit prof. dr. Jean Valnet. Urmeaza sa mai consult si alte surse, insa, pentru orice tratament recomand evident  un consult medical de specialitate.

In lucrarea profesorului Valnet se pune accentul pe tratamentul natural cu B1 si se arata cum, de exemplu, doar vitamina B1 administrata experimental nu a avut efect fara asocierea cu un mineral - magneziu, dar prin consumul de boabe de orez nedecorticat, “care cuprinde tot ce ii este necesar organismului”, a fost vindecata boala (beri-beri in acest caz).

ALIMENTELE BOGATE IN Vitamina B1 (continut in miligrame la suta de grame)

-          Semintele de grau, orz si de secara (1-2 mg la 100 de grame)

-          Faina de grau (0,36 la 0,5)

-          Orez grauntele intreg (0,5mg)

-          Orez grauntele curatat (0,03mg) ; Pelicula (2,3mg)

-          Cartoful (0,08 la 0,01)

-          Mazarea (0.36mg)

-          Drojdia (2,5 la 10)

-          Drojdia uscata (0,2mg)

-          Galbenus de ou (0,3 la 0,5)

-          Nuca (0,5mg)

- extras din cartea "Tratamentul bolilor prin fructe, legume si cereale"

FIERBEREA duce la pierderi importante de vitamina B1 insa ea este totusi mai putin sensibila termic comparative cu vitamina C.

Astfel ca pentru anumite boli, pot fi folosite prin infuzie sau macerat la cald anumite plante cu efect therapeutic extraordinar prin continutul de vitamina B1 si B2.
Dintre aceste 18 plante amintesc:  pelinul, coacazul negru, fumarita, melisa, menta, afin, rozmarinul, verbena, teiul. In majoritatea cazurilor, este vorba de frunzele plantei folosite pe post de tratament dar pentru detalii mai precise va recomand sa cititi cartile scrise de acad.prof. dr. Ovidiu Bojor si acolo veti gasi fiecare planta  tratata individual cu informatie despre continutul ei si despre intrebuintarea terapeutica. 

Vitamina B2 sau riboflavina (hidrosolubila) o gasim in aceleasi alimente asemeni vitaminei B1: drojdii, semintele de cereal, germeni de cereal, frunze de legume dar si in fructe (mere, caise), in galbenusul de ou, in polen...Ambele vitamine se gasesc in laptele matern.

Importanta vitaminei B2 vizeaza fenomenele de reglare celulara, actioneaza asupra metabolismului, exercita o actiune favorabila asupra pielii si a mucoaselor si joaca un rol in echilibru intestinal.

Este un factor de crestere.
O gasim in muschi si in retina – cu rol de adaptare vizuala la lumina.

Ce se intampla in corp cand avem lipsa de vitamina B2?

Prof. dr. Jean Valnet explica: “carenta ei se observa la sugarul hranit exclusiv cu lapte artificial, la adult in anumite situatii de tipul convalescentei sau enterocolitelor si totodata o putem observa cu usurinta la nivelul pielii.”  

Un par tern si sfaramicios si unghiile casante, o stare de oboseala, crampe musculare, tulburari vizuale – toate sunt simptome ale lipsei de vitamine B.

Doza zilnica de vitamina B2 este intre 1 si 2 mg. 

De exemplu galbenusul de ou contine 0,25 de mg la 100 de grame, iar germenii cerealelor intre 0,5 si 1,5 mg la 100g.

De retinut: vitamina B2 este mai putin sensibila la caldura fata de vitamina B1. 

Vitamina B3 sau PP (indicativul provine de la “pellagra preventive factor”) sau antipelagroasa (la randul ei hidrosolubila) 

Factor important in nutritia tesuturilor, ea participa la metabolismul corpurilor grase si al zaharurilor. De asemenea, influenteaza inflamtia si digestia

Vitamina PP este prezenta in germenele de grau, in drojdii, in invelisul graului si al orezului, in numeroase fructe si legume proaspete si in polen.

Carenta ei atrage pelagra o boala caracterizata la inceput prin oboseala rebela, prin triste si insomnii, urmata apoi de tulburari digestive, uscaciunea pielii si finalizand cu nebuni pelagrica si tublburari nervoase diverse ce preced moartea.  

Semnele deficitului de vitamina B3 sunt lipsa de energie, diareea, insomnia, migrenele, memoria scazuta, anxietatea, sensibilitatea sau sangerarea gingiilor, acnee, eczeme/dermitite.

Surse bune de Vitamina B3:

Ciuperci (4 mg), ton (12,9mg), carne de pui(5,2 mg), somon (7,0 mg), sparanghal (1,11 mg), varza (0,3 mg) carne de miel (4,15 mg), macrou (5,0 mg), carne de curcan (5,5 mg), rosii (0,7 mg), dovlecei (o,54 mg), conopida (0,6 mg), si germenii de grau (4.33 mg).

De retinut: vitamina B3 este distrusa de antibiotice, ceai, cafea si alcool. Pastilele anticonceptionale pot avea de asemenea un astfel de rol.

Vitamina B5 (acidul pantotentic) este implicata in productia de energie si in controlul metabolismului grasimilor, fiind totodata esentiala pentru sistemul nervos si pentru creier. Ajuta la producerea hormonilor antistres (corticosteroidieni) si la mentinerea sanatatii tegumentelor si a parului.

Semnele deficitului de vitamina B5 sunt: tremor muscular sau crampe, stare de apatie, concentrare scazuta, senzatie de arsuri la picioare,greturi sau varsaturi, lipsa de energie, stare de oboseala dupa un efort scazut, stare de anxietate sau tensiune, scrasnirea dintilor.

Surse bune de vitamina B5 in alimente:

Ciuperci (2 mg), macris de balta (0,10 mg), Broccoli (0.10 mg), germeni de lucerna (0,56 mg), mazare (0,75 mg), linte (1,36Mg), rosii (0,33 mg), dovlecel (0,16 mg), avocado (1,07mg), germeni de grau (1,1mg), seminte de floarea soarelui.

Este distrusa prin caldura si procesarea alimentelor, absortia ei fiind inhibata de alcool, cafea, ceaiul negru si stres.

Vitamina B6 (piridoxina) este esentiala pentru digestia si utilizarea proteinelor, functionarea creierului si producerea de hormoni.
Aceasta vitamina din complexul B este un diuretic si antidepresiv natural.
Vitamina B6 ajuta la controlul reactiilor alergice.

Semnele deficitului de vitamina B6 sunt reamintirea cu greutate a visurilor, retentie de apa, tremuraturi ale mainilor, stare de nervozitate sau depresie, iritabilitate, tremor sau crampe musculare, epuizare, descuamarea tegumentului.

Vitamina B6 in surse alimentare:

Macris de balta(0,13 mg), conopida (0,20 mg), varza (0,16 mg), piper (0,17 mg), banane (0,51 mg), dovlecci (0,14 mg), broccoli(0,21 mg), sparanghel (0,15 mg), linte (0,11mg),fasole rosie (0,44mg), varza de Bruxelles (0,25 mg), ceapa (0,10mg), seminte de nuci (variabil).

Vitamina B12 sau ciancobalamina ne este necesara pentru utilizarea proteinelor, la transportul oxigenului in sange, pentru sinteza acidului dezoxiribonucleic (ADN) si este esentiala pentru functionarea nervilor.

Semnele deficitului de vitamina B12 sunt vizibile intr-un par rupt si tern, piele afecata de eczeme (dermatite), hipersensibilitate a cavitatii bucale, stare de instabilitate, anxietate sau tensiune, lipsa energiei, constipatie, sensibilitate sau inflamatie musculara.

Cele mai bune surse alimentare de Vitamina B12 sunt:

Pestele de tipul sardine (25 mcg), ton(5mcg), carnea de miel (urme fine), ouale (1.7mcg), crevetele (1mcg), branza de vaci (5 mcg), laptele (0,3 mcg), carne de curcan sau pui (2mcg), branza (1,5 mcg).

Acest articol a fost updatat in iulie 2015.