Alimentele bogate in vitamine B, inspiratia naturii in prag de toamna

Am decis sa scriu despre aceste vitamine pentru ca le veti regasi in fructele de sezon, in legumele de toamna, toate ne pregatesc pentru iarna sistemul nervos si corpul de la piele la ochi si par. Toate aceste informatii mi-au fost caramizi esentiale in a intelege ce imi lipseste in dieta si cum pot sa imi "organizez" putin meniul pentru a ne simti mai bine toata familia, mai ales cand eram extrem de obositi.

Cercetatorii in alimentatie au descoperit in urma cu un secol modul de functionare a grupului de vitamine despre care am scris astazi pe baza faptului ca acest "grup" era intalnit in diverse vegetale sau produse animale si ele, in "grupul de vitamine" actionau in acelasi sens si se ajutau reciproc, se completau si in final faceau parte dintr-un ansmablu nedisociabil.

Astfel sa va imaginati ca a luat nastere “complexul vitaminic B” care se va dovedi indispensabil metabolismului celular (respiratie, nutritive, asimilare).

O notiune capitala recunoscuta stiintific este modul in care aceste vitamine coexista in natura! 

Fiecare vitamina din complexul B nu pare sa aiba valoare si sa isi dea contributia maxima decat daca este administrata impreuna cu semenele ei.  Fiecare pare sa joace, fata de celelalte, un rol de catalizator si totodata de reglementare. Ele se completeaza unele pe altele in diversele lor functii. 

Aici intervine minunea naturii si echilibrul din fiecare planta – floare – frunza – fruct – samanta. 

Profesorul dr. Jean Valnet in cartea sa "Tratamentul bolilor prin fructe, legume si cereale" transmite un exemplu in acest sens: "daca vitamina C nu poate vindeca, numai ea, un scorbut hemoragic, in schimb sucul de lamiae este in stare intrucat poseda deopotriva vitamina P, a carei actiune asupra permeabilitatii capilare s-a dovedit capital. De aceea vitamina P a devenit vitamina C2."

Si acum sa intelegem mai bine ce inseamna aceste vitamine.

Vitamina B1 sau antiberica-berica sau aneurina, sau tiamina (hidrosolubila) se gaseste in coaja grauntelor in cantitati foarte mari si in cazul orezului, in variant nedecorticata.

Dar, daca suntem consumatori in special de faina alba si orez decorticat ajungem sa fim privati de acest tip de vitamina. In plus, prin consumul de zahar in exces se inhiba absortia vitaminei B1.

Este esentiala in echilibrul nervos, dar mai are si rolul de oferi pofta de mancare. Totodata vitamina B1 ajuta sa activeze miscarile intestinului (peristaltice).

Insuficientele de vitamina B1 produc nevrite, stari de oboseala, dureri de cap, iritabilitate, ameteli, palpitatii si gafaieli. Totodata prin aceasta lipsa se favorizeaza ulcerele stomacului, ulcerele gambei si degeraturile.

Doza zilnica necesara este evaluate la 2-3 mg potrivit prof. dr. Jean Valnet. Urmeaza sa mai consult si alte surse, insa, pentru orice tratament recomand evident  un consult medical de specialitate.

In lucrarea profesorului Valnet se pune accentul pe tratamentul natural cu B1 si se arata cum, de exemplu, doar vitamina B1 administrata experimental nu a avut efect fara asocierea cu un mineral - magneziu, dar prin consumul de boabe de orez nedecorticat, “care cuprinde tot ce ii este necesar organismului”, a fost vindecata boala (beri-beri in acest caz).

ALIMENTELE BOGATE IN Vitamina B1 (continut in miligrame la suta de grame)

-          Semintele de grau, orz si de secara (1-2 mg la 100 de grame)

-          Faina de grau (0,36 la 0,5)

-          Orez grauntele intreg (0,5mg)

-          Orez grauntele curatat (0,03mg) ; Pelicula (2,3mg)

-          Cartoful (0,08 la 0,01)

-          Mazarea (0.36mg)

-          Drojdia (2,5 la 10)

-          Drojdia uscata (0,2mg)

-          Galbenus de ou (0,3 la 0,5)

-          Nuca (0,5mg)

- extras din cartea "Tratamentul bolilor prin fructe, legume si cereale"

FIERBEREA duce la pierderi importante de vitamina B1 insa ea este totusi mai putin sensibila termic comparative cu vitamina C.

Astfel ca pentru anumite boli, pot fi folosite prin infuzie sau macerat la cald anumite plante cu efect therapeutic extraordinar prin continutul de vitamina B1 si B2.
Dintre aceste 18 plante amintesc:  pelinul, coacazul negru, fumarita, melisa, menta, afin, rozmarinul, verbena, teiul. In majoritatea cazurilor, este vorba de frunzele plantei folosite pe post de tratament dar pentru detalii mai precise va recomand sa cititi cartile scrise de acad.prof. dr. Ovidiu Bojor si acolo veti gasi fiecare planta  tratata individual cu informatie despre continutul ei si despre intrebuintarea terapeutica. 

Vitamina B2 sau riboflavina (hidrosolubila) o gasim in aceleasi alimente asemeni vitaminei B1: drojdii, semintele de cereal, germeni de cereal, frunze de legume dar si in fructe (mere, caise), in galbenusul de ou, in polen...Ambele vitamine se gasesc in laptele matern.

Importanta vitaminei B2 vizeaza fenomenele de reglare celulara, actioneaza asupra metabolismului, exercita o actiune favorabila asupra pielii si a mucoaselor si joaca un rol in echilibru intestinal.

Este un factor de crestere.
O gasim in muschi si in retina – cu rol de adaptare vizuala la lumina.

Ce se intampla in corp cand avem lipsa de vitamina B2?

Prof. dr. Jean Valnet explica: “carenta ei se observa la sugarul hranit exclusiv cu lapte artificial, la adult in anumite situatii de tipul convalescentei sau enterocolitelor si totodata o putem observa cu usurinta la nivelul pielii.”  

Un par tern si sfaramicios si unghiile casante, o stare de oboseala, crampe musculare, tulburari vizuale – toate sunt simptome ale lipsei de vitamine B.

Doza zilnica de vitamina B2 este intre 1 si 2 mg. 

De exemplu galbenusul de ou contine 0,25 de mg la 100 de grame, iar germenii cerealelor intre 0,5 si 1,5 mg la 100g.

De retinut: vitamina B2 este mai putin sensibila la caldura fata de vitamina B1. 

Vitamina B3 sau PP (indicativul provine de la “pellagra preventive factor”) sau antipelagroasa (la randul ei hidrosolubila) 

Factor important in nutritia tesuturilor, ea participa la metabolismul corpurilor grase si al zaharurilor. De asemenea, influenteaza inflamtia si digestia

Vitamina PP este prezenta in germenele de grau, in drojdii, in invelisul graului si al orezului, in numeroase fructe si legume proaspete si in polen.

Carenta ei atrage pelagra o boala caracterizata la inceput prin oboseala rebela, prin triste si insomnii, urmata apoi de tulburari digestive, uscaciunea pielii si finalizand cu nebuni pelagrica si tublburari nervoase diverse ce preced moartea.  

Semnele deficitului de vitamina B3 sunt lipsa de energie, diareea, insomnia, migrenele, memoria scazuta, anxietatea, sensibilitatea sau sangerarea gingiilor, acnee, eczeme/dermitite.

Surse bune de Vitamina B3:

Ciuperci (4 mg), ton (12,9mg), carne de pui(5,2 mg), somon (7,0 mg), sparanghal (1,11 mg), varza (0,3 mg) carne de miel (4,15 mg), macrou (5,0 mg), carne de curcan (5,5 mg), rosii (0,7 mg), dovlecei (o,54 mg), conopida (0,6 mg), si germenii de grau (4.33 mg).

De retinut: vitamina B3 este distrusa de antibiotice, ceai, cafea si alcool. Pastilele anticonceptionale pot avea de asemenea un astfel de rol.

Vitamina B5 (acidul pantotentic) este implicata in productia de energie si in controlul metabolismului grasimilor, fiind totodata esentiala pentru sistemul nervos si pentru creier. Ajuta la producerea hormonilor antistres (corticosteroidieni) si la mentinerea sanatatii tegumentelor si a parului.

Semnele deficitului de vitamina B5 sunt: tremor muscular sau crampe, stare de apatie, concentrare scazuta, senzatie de arsuri la picioare,greturi sau varsaturi, lipsa de energie, stare de oboseala dupa un efort scazut, stare de anxietate sau tensiune, scrasnirea dintilor.

Surse bune de vitamina B5 in alimente:

Ciuperci (2 mg), macris de balta (0,10 mg), Broccoli (0.10 mg), germeni de lucerna (0,56 mg), mazare (0,75 mg), linte (1,36Mg), rosii (0,33 mg), dovlecel (0,16 mg), avocado (1,07mg), germeni de grau (1,1mg), seminte de floarea soarelui.

Este distrusa prin caldura si procesarea alimentelor, absortia ei fiind inhibata de alcool, cafea, ceaiul negru si stres.

Vitamina B6 (piridoxina) este esentiala pentru digestia si utilizarea proteinelor, functionarea creierului si producerea de hormoni.
Aceasta vitamina din complexul B este un diuretic si antidepresiv natural.
Vitamina B6 ajuta la controlul reactiilor alergice.

Semnele deficitului de vitamina B6 sunt reamintirea cu greutate a visurilor, retentie de apa, tremuraturi ale mainilor, stare de nervozitate sau depresie, iritabilitate, tremor sau crampe musculare, epuizare, descuamarea tegumentului.

Vitamina B6 in surse alimentare:

Macris de balta(0,13 mg), conopida (0,20 mg), varza (0,16 mg), piper (0,17 mg), banane (0,51 mg), dovlecci (0,14 mg), broccoli(0,21 mg), sparanghel (0,15 mg), linte (0,11mg),fasole rosie (0,44mg), varza de Bruxelles (0,25 mg), ceapa (0,10mg), seminte de nuci (variabil).

Vitamina B12 sau ciancobalamina ne este necesara pentru utilizarea proteinelor, la transportul oxigenului in sange, pentru sinteza acidului dezoxiribonucleic (ADN) si este esentiala pentru functionarea nervilor.

Semnele deficitului de vitamina B12 sunt vizibile intr-un par rupt si tern, piele afecata de eczeme (dermatite), hipersensibilitate a cavitatii bucale, stare de instabilitate, anxietate sau tensiune, lipsa energiei, constipatie, sensibilitate sau inflamatie musculara.

Cele mai bune surse alimentare de Vitamina B12 sunt:

Pestele de tipul sardine (25 mcg), ton(5mcg), carnea de miel (urme fine), ouale (1.7mcg), crevetele (1mcg), branza de vaci (5 mcg), laptele (0,3 mcg), carne de curcan sau pui (2mcg), branza (1,5 mcg).

Acest articol a fost updatat in iulie 2015.

Cum pregatesc laptele de migdale in trei pasi simpli

Credit foto: Heather Gardner ~ The Raw Teacher

Pasul 1. Lasam migdale in apa pe parcursul noptii, timp de 12 ore. Le scurgem apoi de apa.
Pasul 2. Mixam migdalele in patru parti de apa la o parte de migdale (o ceasca migdale, 4 cesti apa) pana sunt macinate perfect.
Pasul 3. Punem peste un bol de sticla sau un alt vas din sticla un tifon sau o punga de filtrare si turnam laptele in ea.
Laptele de migdale poate fi pastrat la frigider pentru 4 pana la 7 zile acoperit, iar inainte de a-l consuma este bine sa il mai mixam putin.

De ce este nevoie de hidratarea semintelor? Raspunsul l-am gasit pe blogul Bucurie. Bunastare. Hrisca  ideea este sa ajutam organismul nostru sa digere cat mai usor hrana, iar pentru asta este esential sa lasam semintele in apa la hidratat, pe cat posibil, orice timp de inmuiere e mai bun decat deloc, spune autoarea blogului.

Migdalele ramase in urma strecurarii le putem folosi ca blat la un tort raw sau pentru un gomaj cosmetic pentru corp si fata, de exemplu.

Laptele de migdale este o sursa excelenta de proteine, calciu extrem de benefic si usor absorbit de corp, fara efecte secundare mai ales in cazul copiilor si adultii cu intoleranta la lactoza). Ajuta in starile de oboseala prin continutul ridicat de magneziu si reface tesuturile prin vitamina E. 

Un articol excelent documentat  pe aceasta tema aici. (Almond Milk Nutrition Facts)

Alimente minune- seminte crude de floarea soarelui

Vreti o sursa excelenta de.... si acum cititi atent si cu rabdare urmatoarea lista: acizi esentiali, vitamina A, E, D, complexul B, mineralele Zinc, Fier, Calciu, Mangan, Potasiu, Fosfor si  proteine excelente? 
Atunci alegeti negresit semintele crude de floarea soarelui. Toate vedetele de mai sus le gasiti in ele intr-o forma de zile mari.

Din punct de vedere fiziologic semintele de floarea soarelui maseaza si tonifica intestinele si in final propulseaza energie si sange spre toate meridianele. Practic, acesta este si principalul lor beneficiu - sunt cel mai bun stimulent energetic. Din acest motiv am si ales sa deschid lista de super alimente ale Dr. Gillian Mckeith cu aceste mici seminte pentru ca ele chiar m-au ajutat sa imi revin in primavara aceasta dintr-o perioada stresanta cand energia mea o luase vertiginos in jos. 

Practic, dupa o cura de o luna de zile in care zilnic am consumat aproape o cescuta de seminte de floarea soarelui crude chiar nu mai simteam acea oboseala asociata nevoii unei cesti de cafea la 3 dupa amiaza sau un sentiment de "sfarseala".

Cred ca ar fi minunat sa fie si organice, dar pretul lor este triplu in Plafar versus varianta normala cruda, in supermarket le gasiti cu siguranta la un pret mediu 3 lei/punga.

floarea soarelui are super puteri.

Studiile citate de Dr. Gillian Mckeith arata ca semintele plantei, originare din America latina, hranesc splina, pancreasul si aparatul digestiv in sine, iar complexul de vit. B si acizi grasi esentiali trezesc la viata glandele suprarenale producatoare de hormoni. Rezultatul este ca organismul nostru va avea mai multa energie si va fi mai eficient din punct de vedere biochimic. 

Sa facem un pic de teorie: functionarea glandelor suprarenale slaba produce scaderi de energie pentru ca acestea nu mai pot sa produca hormoni in cantitati echilibrate pe parcursul zilei.

Deficientele de vitamine B, in special acid pantotenic, pot fi deseori cauza principala a slabei functionari ale glandelor suprarenale. Hranindu-le, plus dand un sprijin la splina+stomac, semintele de floarea soarelui chiar ajuta sa trecem mai usor de "oboseala" de dupa amiaza. 

Mai ales ca sunt si o rontaiala la indemana.

Uleiul de floarea soarelui  este bogat in acizi poline-saturati, acid linoleic esential, vitamina E si substanta nutritiva colina. Are un continut de proteine de 25% si este "rich in" complexul de vitamine D si vitamina A. Contine o mare proportie de potasiu si mica de sodiu, cantitati semnificative de Zinc, Fe, Calciu, Cupru, Mangan si Fosfor. Vitamina D din acest ulei ajuta la asimilarea calciului, deci dublu beneficiu. 
Tot in acest ulei se gaseste o mare concentratie de factori lipotropi. Ce inseamna asta? Factorii lipotropi "misca grasimea", practic sunt substante care ajuta ficatul sa metabolizeze grasimile si sa le indeparteze din sange (sunt extrem de utile pacientilor cu hipertensiune, colesterol mare sau probleme cardio). Lipotropii ajuta si metabolismul substantelor nutritive solubile in grasime si al hormonilor.

Proteinele din floarea soarelui se gasesc atat in semintele propriu-zise, cat si in faina. Faina obisnuita de floare soarelui contine 45-50% proteine, fiind superioara altor tipuri de faina. De exemplu, este mai bogata in complexul B decat faina de soia si mai mult acid pantoteic (B5) decat germenii de grau.

Alte efecte benefice ale uleiului de floarea soarelui
dermatite si leziuni ale pielii, rezultate vizibile datorita acidului linolei si o eficienta mai mare fata de tratamentul cu uleiul de masline, bogat in acid oleic.
Prin continutul mare de acizi grasi, uleiul de floare soarelui lubrifiaza intestinele, ajuta ficatul dar ajuta si la problemele de colonu, prin efectul de inmuiere a saunelor. 

Semintele de floarea soarelui procesate mecanic in ulei de floare soarelui reduc colesterolul rau din sange, fiind mult mai eficient decat uleiul de masline, conform unui studiu realizat in Suedia. 

Reteta naturala energizanta cu seminte de floarea soarelui 

Visul de floarea soarelui al dr.Gillian 

• 6 morcovi 
• 1 mar
• 1 avocado bine copt
• 10 frunze de busuioc
• o jumatate de cana de seminte de floarea soarelui (sau germeni de floarea soarelui)
• o felie de lamaie

Pasul I Stoarcem morcovii si marul

Pasul II Amestecam avocado, semintele de floarea soarelui si frunzele de busuioc intr-un robot de bucatarie

Pasul III Adaugam sucul de morcov si mar, iar la final putina lamaie. 

De ce va bucurati consumand acest preparat?
Morcovul ne imbunateste functionarea ficatului, elimina bacteriile intrate in putrefactie si rezidurile;
Avocado ne hraneste creierul, este bogat in proteine si usor de digerat. De asemenea, contine multe minerale care refac sangele.
Busuiocul este un stimulent imunitar si ajuta digestia. 
Marul, un super fruct, stabilizeaza nivelul zaharului din sange, elimina metalele grele si ne hraneste nervii.
Lamaia stimuleaza ficatul si ajuta in caz de balonare.

Acest articol a fost updatat in iulie 2015. 

Cum va place LINTEA

Astazi pregatesc pentru intrega familie o supa de linte verde aromata  si abia astept sa se trezeasca micutul meu sa avem degustarea. 

Intre timp, ma bucur sa va impartasesc cateva informatii despre ea, poate astfel va conving sa o consumati.

LINTEA are o valoare nutritiva remarcabila si este o usor tolerabila, data fiind vechimea sa in alimentatia omului. Planta asiatica, cunoscuta inca din Antichitate si in Europa, ea constituia un element important in regimul spartanilor, din linte facandu-se acea vestita „supa neagra". In acelasi registru al vechimii, lintea este citata si in Biblie. Esau, fiul lui Isaac, isi vinde dreptul sau de intai nascut pentru „paine si fiertura de linte": „Atunci Iacob i-a dat lui Esau paine si fiertura de linte. Si el a mancat si a baut si apoi s-a sculat si a plecat. Astfel a dispretuit Esau dreptul sau de intai nascut." (Facerea, 25:34).

PRINCIPALI CONSTITUENTI ai lintei sunt protidele 24% si 56% hidratii de carbon. Continutul in grasimi este de 1%, de sodiu 4 mg%, de potasiu 810 mg%, de fosfor 410 ig%, de calciu 75 mg%, de fier 6,9 mg%. Vitamina A este prezenta in proportie de 20 ug%, vitamina Bl 0,45 mg%, vitamina B2 2 mg%, niacina 2 mg% si foarte mici cantitati de vitamina C. Sub raport energetic, 100 g Linte furnizeaza 354 kcal. Este un aliment foarte bogat in fibre, regleaza tranzitul intestinal si este foarte satioasa.

RECOMANDARI TERAPEUTICE
Intern. Planta energizanta, Lintea este un reconstituent in stari de casexie, atrofie musculara, hipotensiune si in convalescenta. Este totodata galactogoga, recomandandu-se mamelor care alapteaza.
Extern. Lintea are proprietati maturative, in abcese si panaritiu. Indicatiile de cataplasme cu linte fiarta si zdrobita.

MOO DE INTREBUINTARE
Consumata in preparate culinare, lintea se recomanda a fi inmuiata in apa 12-18 ore, pana apar primii germeni, apoi se gateste.

Sursa: Acad.prof.dr. Ovidiu Bojor , cartea Pledoarie pentru viata lunga: sanatate prin seminte, legume si fructe
 

PASTRARE Lintea trebuie pastrata departe de umiditate de exemplu intr-un borcan de sticla, asezat intr-un loc racoros, uscat si intunecos. Este important de stiut ca oalele in care se fierbe lintea trebuie sa fie din fonta, teracota sau smaltuite si nu din aluminiu.

Daca timpul nu va permite inca sa faceti supa o puteti degusta la un restaurantcu specific libanez, unde mai mult ca sigur se gaseste in meniu. 

Supa de linte verde o puteti oferi pasata sau nu copilasului, in functie de varsta si experienta pe care el o are cu mancarea solida. (minim 7 luni)

La bebelusul autodiversificat, ea poate fi pasata la inceput intr-o consistenta groasa, iar apoi cand este rece (am observat ca bebe prefera la inceput hrana usor calduta sau rece), ii poti oferi un castronas cu supa groasa si baghete de paine (prajita sau nu)/orez. Ele au rolul de betigase, bebe le va pune in castronas in supa, va lua supa pe ele si apoi le va duce la gurita. Astept sa imi scrieti cum va place:)

Varza, un aliment minune de toamna pentru copii si parinti

Cand am scris aceste randuri era o zi de toamna minunata, baiatul meu avea un an si 4 luni si alerga in curte la bunici, iar eu ma gandeam ca voi avea timp intr-o zi sa incep un blog despre diversificare naturala. Iata ne la patru ani distanta cum nu se poate mai fericiti. Randurile mele despre sanatate incep asa: 

"Azi vreau sa va scriu despre cea mai noua descoperire a lui Dei. Ieri, pe cand alerga prin curtea mamei mele, intr-una din multele lui incercari de a prinde pisoiul tigrat, a observat-o cum bunica puna  varza la murat. Asa ca baiatul meu s-a servit dintr-o capatana mare aseazata intr-o doara intr-o galeata cu apa. A ros frunza cu o cu pofta! Bineinteles ca a mai fost si incantat de textura si s-a intors de cateva ori dupa completare.Dar haide sa va spun de ce ma bucur eu ca puiul meu este atat de incantat de varza cruda. 

In primul rand, este una dintre legumele cu cel mai mare continut de calciu.

Potrivit Institutului National de Igiena Francez, 100 grame varza contin din categoria minerale -  50 mg calciu, 50 mg fosfor, 1-3 mg fier; apoi inca 80 mg de Vitamina C;  0,15 mg de Vitamina B1; 0,12 mg de Vitamina B2; 0,6 mg de Vitamina PP .

Din categoria vitaminelor insolubile, in 100 grame de varza se gasesc 0,5 mg de provitamina si 2183 U.I. de vitamina A, dar si protide 3 g;  lipide 0,3 g;  glucide 6 g.

Dupa anumiti autori, ea ar contine, ca toate vegetalele expuse la lumina, vitamina D2, antirahitica. Informatiile le-am cules din cartea ”Tratamentul Bolilor prin Legume ,Fructe si Cereale”, scrisa de cunoscutul doctor francez Jean Valnet  (eu am acasa editia a opta, editata in 1986).

Cum sa folosim varza in alimentatie?

In primul rand trebuie sa nu va fie frica de ea si sa o evitati. Este o leguma cultivata de peste 4.000 de ani in Europa, iar asta inseamna in linii mari ca este recunoscuta de organismul nostru si tolerata cu succes.

Cel mai sanatos mod de consum este sa o folosim cruda in salate, tocata sau natural sub forma de frunze pentru copilasii autodiversificati.

Prin fierbere, elementele ei atat de benefice dispar, leguma isi pierde armonia biologica si devine indigesta.

Cel mai bun timp pentru a consuma varza este ca aperitiv la inceperea mesei, stropita cu putina sare de mare,  ulei vegetal de buna calitate (masline extravirgin folosim noi), zeama de lamaie si diverse plante aromate – marar, patrunjel sau putin usturoi. 

Varza murata sau varza acra este extrem de buna pentru stomac si intestin, contrar a ceea ce se crede. Ea trebuie in schimb sa fie obtinuta prin fermentatie naturala, cu sare. Prin fermentii ei, care ajuta digestiei celulozei si a grasimilor este de o remarcabila digestibilitate. Fermentii lactici continuti in varza murata trebuie mentinuti intacti, sustine prof. Valnet, de aceea este indicat sa nu spalam varza acra.  Acum cred ca este de prisos sa va spun ca varza acra+tocatura de carne nu mai este ceva „miraculos” si usor de digerat de organism.

Bogatia verzei in sulf, arsenic, calciu, fosfor, cupru si iod explica proprietatile ei remineralizante si reconstituente. Din abudenta inzestrata cu vitamine, varza are si actiune antiscorbutica, revitalizanta si reechilibrata, practic are o utilitate incontestabila pentru buna functionare a organismului.

Prin vitaminele din complexul B din compozitia sa, varza este un factor de echilibru nervos si favorizeaza absortia oxigenului la nivelul celulei si in metabolismului celulei, varza ia parte la procesul de respiratie celulara. 

Suntem mai sanatosi de la celula la tesut la organe la tot, de la mic la mare, atunci cand alegem varza. Pare prea simplu sa fie adevarat? 

Cititi mai mult..

Sulful ii confera o actiune deosebita – dezinfectant si tonifiant – in afectiunile aparatului respirator, in anumite eczeme, in seboree si in protectie cutanata. Magneziul, calciul si potasiul continute sunt puternice mijloace de aparare contra maladiilor.

Clorofila continuta permite producerea hemoglobinei si astfel previne anemia, dar fierberea verzei distruge acest element. Proprietatile antianemice se datoreaza fierului continut si cuprului, acesta intervenind in fixarea calcica normala.Prin protidele si prin glucidele continute, varza este deopotriva datatoare de energie si constructoare.

Tratament pentru paraziti intestinali

Ajutor natural in anemie pentru femeile insarcinate

Profesorul Jean Valnet recomanda varza in special femeilor insarcinate, anemicilor, astenicilor, in infectiile cu paraziti intestinali si in multe alte terapii naturiste.