La intrebarea unei mamici dragi "ce gustari luam cu noi in prag de vara pentru copilasi" mi-am dat seama ca primele idei erau diverse combinatii de legume si cereale. Asa ca astazi cand micul print se odihneste o sa va impartasesc lista unor super cereale - asa cum le numeste in cartea sa Dr. Gillian McKeith - Hrană vie pentru sănătate - 12 superalimente naturale pentru întărirea sănătăţii.
Lista ei m-a ajutat sa imi regandesc putin meniul intr-o perioada in care au aparut legumele de primavara, dar inca ducem lipsa de savoarea verii cu fructele zemoase si legume aromate. Ma bucur in schimb de prospetimea condimentelor din gradina: marar, busuioc, patrunjel si leustean. Aici gasiti sursa mea de incredere de QUINOA.
Sa incep cu voiosie:
Orezul brun este o excelenta sursa de vitamine, in special B, fiind benefic sistemului nervos, cu bob scurt este recomandat a fi consumat iarna si toamna, iar vara sfatul dr. McKeith este sa il consumam pe cel cu bob lung. Orezul Basmati, atat de popular, dar cu un pret mai ridicat si poate mai greu de procurat, este indicat in curele de slabire si in cele de dezintoxicare pentru ca ajuta la eliminarea mucusului.
De ce am ales sa va scriu la inceput despre orez
Vara copilasii se pot confrunta cu diaree, poate mai des decat in alt anotimp, si aici intervine rolul acestei supercereale.
Compusii orezului sunt benefici pentru splina si stomac si ajuta in cazurile de diaree si sete. Chiar si orezul cu bob scurt este minunat pentru colon pentru ca ajuta la eliberarea reziduurilor toxice. Este cel mai accesibil din punct de vedere financiar.
Ovazul este bogat in proteine si contine mai multe grasimi bune decat alte cereale. Ajuta sistemul nervos prin aportul de vitamina B si intareste oasele si tesutul conjuctiv prin continutul sau ridicat in Siliciu. Poate fi consumat la micul dejun, faina integrata in diverse preparate tip desert, insa daca aveti sinuzita sau guturai evitati sa il folositi in exces pentru ca favorizeaza formarea de mucus.
Cea mai veche cereala cultivata, orzul, este excelent pentru organele interne: splina si intestine si are un gust dulce.
Hrisca este o sursa de proteine la randul sau (15%-20%) si nu contine gluten. Hrisca se combina intr-un mod fericit cu diverse legume pentru o varietate de mancaruri si salate. Este un sprijin pentru sistemul nostru circulator, fiind bogata in bioflavonoida rutin, ce intareste capilarele sanvine si ajuta circulatia. Este minunata vara pentru ca are efect racoritor asupra corpului (asa cum unele alimente incalzesc ghimbirul de exemplu sau quinoa), hrisca racoreste si tonifica splina, colonul, stomacul si, nu in ultimul rand, sangele.
Eu am ales sa cumpar aceste produse de la MA-NA pentru pret si calitatea Rapunzel (uite aici linkul direct) si apoi gatesc hrisca cu legume, iar faina o folosesc in combinatie cu cea integrala de grau in diverse preparate. Pentru retete cu hrisca si metode de preparare va recomand cu toata inima site-ul bucuria de a gati.
Amarantul reprezinta asemeni quinoa o proteina completa si este responsabil de fortificarea plamanilor. Deoarece are un continut mare de lizina (majoritatea cerealelor sunt lipsite de acest aminoacid), atunci cand este amestecat cu alte cereale, se formeaza o proteina superioara. Este bogat in fier vegetal si usor de tolerat de organism fiind una din cele mai vechi plante cultivate pe pamant.
 |
| Prepararea amarantului se aseamana cu cea a orezului, se foloseste doar mai putina apa. |
Reteta clasica de pregatire a amarantului
La 1/2 cana de amarant puneti o cana si jumatate de apa, deci de 3 ori mai multa apa decat cereala. Fierbeti totul cu putina sare timp de circa 25 de minute sau pana vedeti ca "s-a umflat" si serviti-l cu legume, salate sau sosuri.
Am gasit multe retete interesante scrise de mame pe site-ul diversificare.ro si vi-l recomand cu drag. Am o singura remarca cand alegeti retetele aveti grija la combinatiile de alimente (legumele se combina cu leguminoase si cereale, in timp ce fructele se mananca simple, ca la mama lor, la distanta de cel putin 1/2 ora de o alta masa/intre mese ) fiecare categorie de alimente are timpul ei de digestie, iar riscul este sa produceti efecte de tip crampe sau balonare, mai ales la cei mici.
Acest articol a fost updatat in iulie 2015.
