Cred ca este modul cel mai simplu si mai apropiat speciei noastre de a ne hrani, pornind de la alaptarea exclusiva pana la sase luni si continuand cu laptele matern la cerere si cu hrana solida in combinatiile sanatoase pentru copilas.
In practica, am descoperit ca alaptand si folosind principiile autodiversificarii i-am lasat copilului sansa de a descoperi singur, in timpul lui, cu manuta lui, mancarea si rolul ei. Asta a ajutat enorm copilul si familia sa invete ce inseamna mancarea sanatoasa si sa nu aiba obiceiuri alimentare nesanatoase, asa cum scriam despre mancatul bebelusului fara zumzetul jucariilor.
Bebelusul mi-a demonstrat in timp ca stie ce alimente sa consume, in masura in care si eu la randul meu il ajut oferindu-i hrana sanatoasa. Cum a reusit? Inca incerc sa imi raspund la intrebare. Poate instinctul sau poate cunostiintele acumulate in uter din gusturile mamei sau preexistenta unui „bagaj de informatie” i-au permis sa stie ce are nevoie pentru a fi sanatos si l-au ajutat pentru ca el a fost dupa nastere cu o sensibilitate mai mare a aparatului digestiv. Cert este ca, in discutia cu alte mame, in lecturile mele, am descoperit ca nu este singurul copilas educat de la sine sa stie ce are nevoie de la mediul inconjurator. Si alti bebelusi fac asta, practic este un lucru natural pentru ei. De aici a venit si numele blogului.
Apoi am aflat de la strabunica mea, mama a noua copii sanatosi, alaptati si diversificati,cum se faceau lucrurile in urma cu 50 de ani si cat de normal era sa alaptezi la cerere, chiar si dupa sase luni.Cand copilasul statea in fundulet bine si intindea mana dupa mancare sa ii oferi sansa sa stea la masa familiei si sa primeasca gradual legume fierte, fructe de sezon sau banala coaja de paine de casa de care el se bucura morfolind-o in manuta, apoi ducand-o la gurita si tot asa.
Mama nu ii oferea „orice” copilului, stia rolul plantelor, actiunea pe care o au legumele, fructele si plantele medicinale, iar totul se transmitea din generatie in generatie. Mi-am dat seama ca tot ce am citit in celebra carte despre metoda autodiversificarii „baby led weaning” - scrisa de Gill Rapley & Tracey Murkett - este modul in care de sute de ani incep aventura diversificarii copilasii la tara in Ardeal si se pare ca mai peste tot in lume. Din pacate, ultimul secol a adus o industrializarea masiva a hranei si odata cu ea trecerea copiilor de la 3 luni de viata la regim cu lapte praf sau de vaca, la o rapida si mult prea din timp diversificare.
Cand scriu aceste randuri se incheie prima vara de autodiversificare si la aproape 10 luni de la prima mancare solida, observ cu bucurie cum el prefera fructele si legumele crude sau inabusite (orice fruct sau leguma, in special cele romanesti), combinatiile simple de alimente, ii plac condimentele (chiar si patrunjelul si leusteanul in supe despre care citesc cate beneficii au inclusiv cresc apetitul) si refuza dulcele clasic sau prajeala cand cei din jur ii ofera.
Copilul alege sa guste chiar si din lamai si chiar bea ceai de menta si mananca orez cand sanatatea i-o cere la diaree de exemplu. Cere apa cand ii este sete sau ne arata spre sticla, pahar din care bea apa fara ajutor. Intelege senzatia din corpul sau si stie de ce are nevoie. Si, poate cel mai important aspect practic MANANCA SINGUR.
In concluzie, ne bucuram ca a trecut peste un prag din viata lui frumos si iubeste mancarea, stie cand este satul, se bucura sa fie la masa cu cei dragi, ii place sa guste lucruri noi si mai ales a invatat sa manance pentru ca ii este foame.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu